• Tweet

Vârful de lance al bătăliei împotriva ţânţarilor, dar şi a altor lighioane rău înţepătoare, este de ani buni în România firma „Coral" Impex SRL din Ploieşti. Iar tata şi mama drosophilei melanogaster şi a căpuşelor, regele deratizărilor este, firesc, patronul ei, domnul Alexandru Badea.

Hidrotehnician de meserie, din toate problemele pe care le are un luciu de apă, domnul Badea (in foto jos) s-a rezumat a le rezolva pe cele pricinuite de puirea ţânţarilor. Şi s-a ocupat atât de bine, încât a cucerit piaţa din ţara noastră. Zeci de consilii judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale au încheiat contracte cu el, atrase de preţul mic şi calitatea înaltă a serviciilor. În multe locuri din ţară, numai dacă rosteai numele lui Badea, ţânţarii leşinau pe loc, iar căpuşele se sinucideau. O zi fără Badea în aşezările cu care avea contract de deratizare, însemna o zi de coşmar, în care insectele îi mâncau de vii pe locuitori.

Acest marş triumfal în lupta cu insectele dăunătoare a fost întrerupt în 2014, când procurorii DNA au descins în mai multe primării mari din ţară. Suspiciunea? Badea dădea şpagă viceprimarilor sau primarilor, pentru a câştiga contractele. Dar după cum veţi vedea în continuare, acesta este cel mai mic păcat al regelui deratizărilor. În lăcomia sa după bani, Badea a fost capabil ca, mână în mână cu primarii şpăguiţi, să pună în pericol, cu bună ştiinţă, sănătatea publică. „Coral" Impex SRL este o „Hexipharma" pe invers. Dacă firma de dizinfectanţi punea apă în produse, diluându-le şi punând astfel în pericol sănătatea oamenilor, „Coral" face pe dos. Dar, să nu ne grăbim. Să vă dezvăluim modalităţile în care Badea fură de rupe din bugetele locale. Documentele anexate acestui material publicistic pot fi descarcate la finalul articolului.

Metoda unu: actele adiţionale la contracte

Prima metodă este una clasică şi rudimentară. Badea participă la licitaţii şi oferă preţul cel mai mic pentru serviciile pe care urmează să le presteze. Spre exemplu Contractul nr.42326/14.09.2012, încheiat cu Primăria Zalău. Pentru a-l câştiga, Coral Impex SRL a ofertat la licitaţie tarife pentru serviciile de deratizare, dezinsecţie si dezinfecţie, de 10 ori mai mici, în comparaţie cu tarifele din celelalte orase cu care avea contracte în derulare. La Zalău, preţul ofertat a fost de de 0,0122 lei/mp. La Piteşti, spre exemplu, preţul ofertat a fost de 0,1029 lei/mp.

Prin metoda asta, desigur, câştigă licitaţia. Numai că nu se apucă imediat de lucru. Ci, la contractul iniţial, încep să apară acte adiţionale, cu tot felul de motive, care sporesc considerabil preţul. Preţ pe care consiliile locale îl plătesc fără să crâcnească. De multe ori, diferenţele dintre preţurile iniţaile, de la licitaţie şi cele rezultate în urma actelor adiţionale sunt uriaşe.

La capitolul acte adiţionale de umflare a preţurilor, Ploieştiul, unde firma îşi are sediul, este campion. Cităm din raportul Curţii de Conturi a României:
„Contractul de delegare serviciu de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare nr.14393/17.08.2010 încheiat cu municipiul Ploieşti. Valoarea maximă a contractului a fost depăşită cu un procent de 270%, împrejurare reţinută în şedinţa Consiliului Local al mun.Ploieşti din data de 21.06.2017 şi consemnată în Procesul-verbal de şedinţă existent pe site-ul oficial al Primăriei Ploieşti. Nu există nici o hotărâre a Consiliului Local al mun.Ploieşti privind aprobarea majorării valorii maxime a contractului. Oricum, depăşirea valorii maxime a contractului cu 270% este o modificarea substanţială contractului, potrivit Instrucţiunilor ANAP nr.1/02.03.2016. Potrivit art.9 din Instrucţiunile 1/2016 ale ANAP, dacă este o modificare substanţială a contractului, autoritatea contractantă are obligaţia de a derula o nouă procedură de atribuire". Şi totuşi, contractual s-a derulat mai departe, iar "Coral" şi-a încasat sumele umflate.

Dar ceea ce bate cu adevărat la ochi la aceste contracte este, în afară de sporirea preţului prin metoda menţionată, durata în timp a acestora. Toate sunt încheiate pe perioade între cinci şi şapte ani, sau mai mult. Recordul absolut îl reprezintă însă contractul cu Primăria Slatina, unde la vremea respectivă era primar economistul de valoare naţională Darius Vâlcov, ascunzătorul de tablouri în pereţi, mai dihai decât a ascuns-o pe Ana, Meşterul Manole. Vâlcov, ca să fie sigur că nu-l pierde pe Badea cu serviciile lui impecabile, a încheiat cu acesta un contract pe... 20 de ani. Locuitorii Slatinei, mai in gluma mai in serios, spuneau ca e contractul cu "Zyklon-V" (de la Vâlcov), facand trimitere la celebrul gaz nazist "Zyklon-B" folosit in lagarul de la Auschwitz.

Cu tot vizionarismul domnului Vâlcov, autorul Programului de exterminare, pardon!, de guvernare, al lui Liviu Dragnea, durata este enormă, chiar și pentru un Josef Mengele al tânțarilor. În 20 de ani, se produc mutaţii genetice la ţânţari şi substanţele lui Badea devin complet ineficiente. S-ar putea ca ţânţarii să se obişbuiască atât de tare cu ele, încât să le lipsească şi să intre în depresie atunci când „Coral" nu dă cu insecticid. Sau pot apărea alte noi insecte dăunătoare omului, care nu sunt trecute în prezentul contract pentru simplul motiv că la această oră ele nu există. Dar, să nu dispere slătinenii. Că de-aia s-au inventat actele adiţionale. Ca un contract lung de 20 de ani, să fie mereu actualizat. Mai ales cu preţurile.

Prin această metodă s-a ajuns ca în ceea ce priveste serviciul de dezinsecţie a clădirilor instituţiilor publice, la Ploieşti, în comparaţie cu Alba-Iulia spre exemplu, pretul să fie cu 540% mai mare. Firmă locală, deh! Trebuia ajutată să crească. Nici pentru contractele pe şapte ani sau mai mult nu prea există decât o singură explicaţie. În războiul împotriva insecteleor, Badea, de-a lungul atâtor ani de bătălii, le prinde tactica şi, la capătul celor şapte ani, le poate doborî uşor. Aşa că e bine să-i mai prelungească contractul, că acum îşi cunoaşte bine adversarul.

Metoda doi: măsluirea suprafeţelor

Pe vrema lui Ceauşescu exista un banc amar, care ironiza raportările mincinoase despre depăşirea planului. În campania agricolă, se raporta cu mândrie patriotică faptul că din zi în zi se arau tot mai multe mii de hectare. Până când, suprafaţa raportată drept arată, depăşea cu mult suprafaţa arabilă a ţării. Finalul bancului era: „Ho, că aţi ajuns în Bulgaria". Badea face şi el la fel. A ajuns demult în Bulgaria. Pentru că umflă suprafeţele pe care vânează ţânţari. Exemple sunt numeroase, dar pentru că tot am pomenit de Slatina, să mai rămânem în ograda lui Darius Vâlcov.

Contract de concesiune nr.1561/03.06.2010, încheiat cu Municipiul Slatina. Lucrarile de dezinsectie pe domeniul public ar fi trebuit efectuate conform contractului de concesiune pe 49 de hectare, adica pe 490.000 mp. Că atâta are primăria lui Vâlcov. Numai că pe factura aferentă lunii septembrie 2010 eliberată de „Coral", localitatea este cu mult mai mare. În document au fost menţionate lucrari pe o suprafata de 13.500.000 de metri, respectiv 1350 ha. De la nici 500, la 1350 e o diferenţă, nu? Dacă aveaţi vre-o grijă că cineva s-a sesizat şi a oprit de la plată falsul, liniştiţi-vă. Factura, în valoare totala de o nimic de 154.008,00 lei, a fost achitată

Metoda trei: otrăvirea populaţiei

De astă dată, lucrurile sunt de o gravitate maximă. Pentru că nu mai este vorba despre nişte bani ciordiţi din întinderea unor suprafeţe pe hârtie, ci de sănătatea populaţiei din zonele pe care Badea, în goana după bani, practic la calamitează. De multe ori, pentru perioade lungi de timp. Ce se petrece în concret. Există substanţe care sunt extrem de toxice pentru oameni şi care rămân o perioadă lungă în sol. Aceste substanţe, tocmai din cauza gradului înalt de periculozitate pe care îl prezintă, nu se pot împrăştia decât la intervale mai lungi de timp. Tocmai pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei şi pentru a exista suficient timp să se cureţe solul. Ce face Badea? Dă cu aceste sunbstanţe de mai multe ori decât este permis. Pentru că dacă dă de mai multe ori, încasează mai mulţi bani, fără să-i pese de consecinţele imediate, dar şi de cele pe termen mediu şi lung. Adică pe lângă ţânţari, să doboare şi o parte dintre oamenii care locuiesc în zonă.

Şi pentru că afirmaţia este foarte gravă, să aducem şi un exemplu. O dovadă. Produsul „K-Othrine - EC 15." Des utilizat de „Coral". În prospectul pe care îl prezentăm în lista cu documente scrie foarte clar că produsul se utilizază „în condiţii speciale a spaţiului tratat" şi că nu se poate împrăştia, după ce a fost dată prima doză-şoc, decât la maximum odată pe lună, pentru întreţinere. Ce ne arată facturile de pe la primării? Că Badea deconta şi câte opt treceri într-o lună.
În aceste condiţii, avem două posibilităţi. Ori Badea, în inconştienţă şi complicitate cu primarii din respectivele localităţi a dat de mai multe ori cu substanţa toxică decât trebuia, ca să tragă mai mulţi bani şi astfel a otrăvit populaţia. Ori au măsluit hârtiile şi de fapt nu a dat deloc, dar a încasat banii pe lucrări care nu au existat în realitate.

Între timp, la camerele de gardă ale spitalelor din oraşele unde deratizează „Coral" Impex SRL se prezintă tot mai mulţi oameni înţepaţi de căpuşe. Ce să-i faci. În şapte sau mai mulţi ani, de când are Badea contract, au mai evoluat şi ele. Nu mai sunt căpuşele de altădată. Au devenit imune la insecticidele lui Badea şi le beau acum ca pe ceai, dimineaţa. Atenţie, muşcătura de căpuşă, dacă nu este tratată profesionist, poate duce la deces. Ca şi substanţele chimice împrăştiate aiurea, în exces. Iar afacerea cu deratizarea este unde de foarte multe zeci de milioane de euro.

Luca Iliescu

DOCUMENTE AICI