• Tweet

Procedura de selecție pentru noua conducere a super-agenției AMEPIP, care urmează să controleze toate companiile de stat din România, s-a derulat din nou cu neconformități, conform unor documente obținute de Economedia din surse apropiate Secretariatului General al Guvernului.

Pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor. Trei candidați au rămas pe lista finală pentru postul de președinte și cele două posturi de vicepreședinți, conform informațiilor Economedia. Dacă România ratează din nou alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul avea termen până pe 15 martie să numească noua conducere a AMEPIP, în contextul în care a expirat mandatul membrilor interimari, după ce fosta conducere a demisionat din cauza suspiciunilor de incompatibilitate și de conflict de interese, despre care Economedia a scris în exclusivitate. Înființarea și operaționalizarea AMEPIP este asumată de România ca reformă în PNRR. Jalonul cu o valoare de 400 de milioane de euro este considerat încă neîndeplinit de către Comisia Europeană. Această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR.

Cu toate acestea, noua selecție nu a fost încheiată, după ce expertul independent a semnalat mai multe nereguli apărute pe parcursul procedurii de selecție, conform informațiilor Economedia. Una din probleme a apărut încă de la publicarea anunțului de recrutare a noii conduceri, care nu a avut acoperire națională, iar anunțul nu a conținut recomandări ale Comisiei Europene, menite să asigure candidați cu nivel ridicat de competențe.

Evaluarea dosarelor depuse în primă fază de candidați a fost făcută fără a ține cont de cerințe precum experiență de facto de 7 în funcții de conducere executivă. În schimb, au fost acceptate ca astfel de experiență perioadele când candidații au fost administratori ale propriilor firme sau au condus asociații sau au lucrat în instituții ce aveau rol de supraveghere, dar rolul lor propriu-zis nu era de supraveghere a întreprinderii.

Expertul independent a considerat că niciunul dintre dosarele depuse nu ar fi îndeplinit condițiile minime pentru a trece în etapa următoare. Drept urmare, inițial, doar două dosare au fost considerate că îndeplinesc condițiile, însă ulterior criteriile de selecție au fost condensate până când au trecut în total șapte dosare în etapa următoare. Astfel, criteriile de evaluare ale candidaților au fost relaxate și au trecut în etapele următoare candidați care nu au îndeplinit criteriile minime. Nu este clar cum au fost interpretate criteriile de evaluare, astfel încât ulterior să treacă mai multe dosare de această etapă.

Conform documentului, în cadrul interviurilor a existat un nivel scăzut de dificultate al întrebărilor adresate candidaților, care nu au respectat exigențele din metodologie. Nu au fost testate competențele strategice sau de leadership necesare pentru a ocupa o astfel de poziție de conducere. Întrebările nu au fost aplicate și relevante, iar formulările au fost superficiale și au solicitat răspunsuri previzibile, astfel că nu a fost testată astfel complexitatea rolului managerial. În plus, nu a fost respectată grila de interviu atunci când s-a făcut notarea.

Au mai existat și alte probleme procedurale și de transparență. Una este faptul că expertul independent nu a primit documentele de inițiere a procesului, la începerea procesului de selecție, ci le-a primit abia la cerere, în timp ce documentele privind componența comisiei de selecție nu au fost trimise. De asemenea, o parte dintre ședințele comisiei de selecție s-au derulat în lipsa reprezentantului ministerului de finanțe, după ce persoana desemnată inițial a anunțat că nu va mai participa și va fi nevoie să fie înlocuită.

Cei trei candidați care au ajuns pe lista finală pentru numirea în conducerea AMEPIP și care urmează să fie propuși pentru numire sunt:

• Adrian George Foghiș (44 de ani), „omul lui Bolojan", membru PNL Oradea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a condus Zona Metropolitană Oradea. Este absolvent de Sociologie și Științe Politice. Adrian Foghiș este unul dintre membrii Consiliului de Administrație din Compania pentru Investiții Rutiere (CNIR), care și-a dat demisia în urma unor observații transmise de Comisia Europeană privind modalitatea de selectare a membrilor CA. A mai fost membru CA în Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile și EnergoNuclear.
• Claudiu Marinel Mureșan (54 de ani), fost senator USR, a trecut la PSD, a condus diverse firme.
• Soriana Popescu (49 de ani), experiență în domeniul privat, în mai multe industrii, servicii financiare, BPO, produse farmaceutice, resurse minerale, dezvoltare imobiliară.

În cele din urmă, Comisia de selecție a decis să meargă înainte și să elaboreze raportul final al procesului de selecție a conducerii AMEPIP, care îi recomandă pentru numire pe cei trei candidați, fără să țină cont de observațiile expertului independent. Acesta din urmă a elaborat o notificare în care a detaliat neregulile.

Până la această etapă (contestații la etapa de interviuri), derularea procesului de selecție nu a respectat cerințele metodologiei cu privire la căutarea și selecția unor persoane care să corespundă cerințelor formulate în Metodologie. Obiectivul Comisei de selecție a părut mai degrabă unul de rezultat în orice condiții, decât respectarea cerințelor exigente formulate în Metodologie.

Niciunul dintre dosarele analizate nu îndeplinea condițiile minime pentru a trece în etapa următoare. Această situație a fost constatată, în bună măsură, în ședința Comisiei din data de 26.02.2025, când Procesul Verbal al ședinței arată rezultatul că doar două dosare îndeplinesc cerințele, deși discuțiile au condensat criteriile de selecție până acestea au putut să treacă. Ulterior, Comisia de selecție a revizuit decizia (28.02.2025) și a mai adăugat cinci dosare pe lista celor care au participat la faza a doua.

Raportul Comisiei de selecție și opinia separată a expertului sunt la conducerea Secretariatului General al Guvernului, care va decide, conform normelor legale (HG 617/2023) dacă înaintează propunerile către Primul Ministru. Primul ministru poate solicita reluarea procedurii.

AMEPIP a fost condusă din funcția de președinte până în luna iulie 2024 de Mihai Precup, care și-a dat demisia. Ceilalți doi vicepreședinți, Ciprian Hodja și Victor Moraru, și-au dat și ei demisiile, dar au rămas o vreme interimari în AMEPIP. Nici Ciprian Hojda nu respecta cerințele de experiență necesare pentru post. În schimb, Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.