PLX 418: Românii își vor pierde dreptul la proprietatea garantata prin Constituție prin noul Cod al Urbanismului

• Tweet

Conform cunoscutei realizatoare tv Andreea Cretulescu, noul Cod al Urbanismului (PLX 418/2023), aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, urmează să afecteze dreptul la proprietate, garantat de Constituția României.

Problemele vizează mai multe domenii privind construcțiile, dintre care cele mai importante sunt legate de respectarea proprietății private. Asta pentru că și în reglementările aflate în vigoare, administrațiile locale au obligația întocmirii unui Registru al spațiilor verzi, care aparțin domeniului public, ceea ce le face, evident, accesibile publicului, oriunde s-ar afla ele. Din păcate, cel puțin în Capitală, deși exemplul nu este singular, Primăria nu a întocmit un astfel de Registru. Iar în formula de lege aflată în dezbatere, prevederile sunt extrem de periculoase.

"Dacă stai la casă, iar curtea ta e inventariată ca spațiu verde, ai obligația legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd. Ca o paralelă, pentru cei care stau la bloc, e ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent, eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă. Nu e doar absurd, ci și neconstituțional.", a declarat un avocat pentru stiripesurse.ro.

„O altă temă similară este cea a spațiilor verzi dintre blocuri" a continuat avocatul. „Majoritatea sunt maidane și aparțin oricum Administrațiilor domeniului public, care din păcate nu le îngrijesc și nici amenajează, ele nefiind inventariate în același Registru al spațiilor verzi și neavând, în majoritate, copaci pe ele, deși spațiul verde ar trebui să fie cel plantat cu pomi sau arbuști, întrucât iarba și gazonul sunt neutre din punct de vedere al mediului, aportul lor de oxigen fiind anulat de eliberarea de dioxid de carbon prin putrefacție, datorită duratei scurte de viață. Cum majoritatea acestor terenuri țin tot de administrația locală, e clar că nu se poate construi pe ele, însă absența inventarierii lor perpetuează lipsa de responsabilitate, iar comunitatea din zonă nu are niciun beneficiu."

Una dintre soluțiile propuse pentru spațiile verzi de către un celebru influencer este taxarea dezvoltatorilor imobiliari pentru fiecare metru pătrat construit, urmând ca banii să meargă într-un fond special, dedicat tocmai amenajării de spații verzi și parcurilor, cele din urmă, aflate în gestiunea Primăriei Capitalei, fiind într-o stare deplorabilă.

O altă miză cu implicații constituționale vizează autorizarea edificărilor. Pornind de la prevederile aflate în discuție, un specialist în urbanism ne-a lămurit: „Se minte mult pe subiectul autorizațiilor. Eu lucrez de 20 de ani în domeniu. Discursul ONG-ist spune că se legalizează hoția prin păstrarea valabilității certificatelor de urbanism și autorizațiilor emise în baza documentațiilor PUZ anulate sau suspendate.

În realitate, multe companii mari, serioase, internaționale, care mi-au fost clienți, au părăsit deja România din cauza acestei impredictibilități, lăsând cota de piață tocmai rechinilor imobiliari, care nu respectă oricum legea. Dacă există o vină, ea aparține autorității care a întocmit și aprobat acele PUZ-uri. Nu e normal ca beneficiarii certificatelor de urbanism și autorizațiilor să devină victimele colaterale ale incompetenței administrative, mai ales că retroactivitatea oricărei legi este neconstituțională.

E ca și cum Statul vine să ia astăzi impozit retroactiv de 90% pe salariul oficial și încasat legal al fiecăruia, invocând că legea în baza căruia a fost acordat a fost greșită. Ai moștenit un apartament într-un bloc construit între 1948 și 1989 și apare o lege care spune că trebuie confiscat pentru că pe atunci erau comuniștii la putere."

Rămâne de văzut ce ecouri politice va avea acest veritabil scandal adus în atenția opiniei publice de Andreea Crețulescu, însă dacă ne gândim că blocajul din București a avut efecte dezastruoase pentru economie, experții estimând, pe baza cifrelor oficiale ale ANAF, că jumătate din deficitul bugetar este cauzat de stoparea tuturor investițiilor din Capitală, în ultimii trei ani, contribuția la PIB scăzând la un minim istoric, nemaivăzut din 2010.