Polii pământului sunt în pragul colapsului. Dispariția gheții marine de la poli, o bombă cu ceas pentru întreaga planetă

Postat la: 22.04.2025 |

Nivelurile record de gheață scăzută în Arctica și Antarctica anunță o nouă realitate climatică. Consecințele se resimt dincolo de regiunile polare: accelerarea încălzirii globale, perturbarea vremii și curenților oceanici, dar și amenințări directe pentru oameni și biodiversitate.

Gheața marilor îngheață din ce în ce mai puțin. La ambele capete ale planetei, gheața marină se topește într-un ritm alarmant, iar specialiștii spun că nu mai vorbim despre o fluctuație temporară, ci despre un „nou normal" periculos, care poate destabiliza întregul sistem climatic global. În februarie 2025, suprafața globală de gheață marină a atins un minim istoric. „Este ca și cum ar lipsi o bucată întreagă dintr-un continent", spune Ed Doddridge, cercetător la Universitatea din Tasmania.

În Arctica, declinul este constant de peste patru decenii, cu fiecare an marcând noi recorduri negative. Vara, lipsa gheții marine echivalează cu dispariția unei suprafețe comparabile cu jumătate din Statele Unite. Iarna aceasta, chiar și nivelul maxim de gheață - cel care se atinge în martie - a fost cel mai scăzut înregistrat vreodată.

În Antarctica, lucrurile păreau inițial mai stabile. Gheața creștea încet, în ciuda încălzirii globale. Dar din 2016, trendul s-a inversat brusc. În vara anului 2022, acoperirea cu gheață a scăzut sub toate recordurile anterioare. Trei veri consecutive au confirmat noua realitate, iar cercetătorii suspectează o schimbare ireversibilă a regimului climatic. Gheața polară susține ecosisteme unice și este esențială pentru modul de viață al unor comunități umane.

Coloniile de pinguini imperiali au înregistrat pierderi masive de pui. În Arctica, vânătorii indigeni pierd accesul la zonele tradiționale de vânătoare, iar sezonul de pescuit s-a redus drastic. Pe coastele Alaskăi, topirea gheții accelerează eroziunea terenurilor. În oceane, structura ecosistemelor se schimbă, iar regiunea arctică devine tot mai asemănătoare cu oceanele mai calde - un fenomen numit atlanticizare. Dispariția gheții marine are un efect de domino. Gheața reflectă o mare parte din radiația solară. Când aceasta dispare, oceanele întunecate absorb mai multă căldură, amplificând încălzirea globală. Potrivit unor cercetări recente:

În Arctica, pierderea e și mai gravă: un sfert din capacitatea de răcire s-a pierdut în mai puțin de un deceniu. Acest dezechilibru încălzește mai rapid atmosfera nordică și perturbă curenții de aer care controlează clima în emisfera nordică. Rezultatul? Mai multe valuri de caniculă, ploi torențiale și episoade de frig extrem în Europa și America de Nord. Topirea gheții influențează și circulația oceanică globală, care reglează temperatura și transportul nutrienților în oceane. Curenții puternici, alimentați de apa densă formată din gheață, încetinesc vizibil. Modelele climatice prezic că, dacă emisiile nu scad drastic, acești curenți ar putea scădea cu 50% în următoarele trei decenii.

Consecințele pot afecta inclusiv: Curentul Golfului, care încălzește Europa; Curentul Circumpolar Antarctic, care izolează continentul de oceanele încălzite. „Sistemul este într-un echilibru fragil, iar gheața marină este în centrul acestuia", avertizează Doddridge.

Gheața acționează și ca un „capac" peste oceane, împiedicând eliberarea dioxidului de carbon. Fără ea, oceanele pot deveni sursă, nu absorbant, de gaze cu efect de seră. „Este un impact absolut terifiant, pe care nici măcar nu-l putem măsura cu exactitate", spune Doddridge. Topirea gheții de la poli nu este o problemă „îndepărtată", ci un semnal de alarmă pentru întreaga planetă. Ce se întâmplă în regiunile polare ne afectează pe toți - de la vremea extremă pe care o resimțim local, la ritmul în care planeta noastră se încălzește.