România a ajuns la populația de acum 60 de ani! Care sunt cauzele scăderii populației într-un ritm accelerat

Postat la: 08.01.2025 |

România a ajuns la populația de acum 60 de ani! Care sunt cauzele scăderii populației într-un ritm accelerat

În ultimii zece ani, România a înregistrat o scădere semnificativă a populației rezidente, ajungând de la aproximativ 19,9 milioane de locuitori în 2014 la 19,06 milioane în 2024.

Această tendință de declin demografic este rezultatul unei combinații între rata scăzută a natalității, îmbătrânirea populației și migrarea externă, dar și a unor factori economici și de sănătate publică. Totuși, migrarea a avut un impact pozitiv în ultimii ani, cu un sold migratoriu pozitiv, datorat atât întoarcerii românilor acasă, cât și numărului în creștere de imigranți care se stabilesc în țară.

România se confruntă cu o natalitate scăzută, care a atins un minim istoric în 2023, înregistrând cea mai mică rată a natalității din ultimul secol. Până pe 12 octombrie 2024, au fost doar 96.000 de nașteri, comparativ cu 155.000 în tot anul 2023. Totuși, comparativ cu media europeană, România stă relativ bine la acest capitol, cu 9,4 nașteri la mia de locuitori, față de 8,7 în Uniunea Europeană în 2022.

Rata mortalității a rămas constantă în ultimii zece ani, afectând negativ creșterea naturală a populației. Printre cauzele principale ale mortalității se numără bolile cardiovasculare și cancerul, ambele fiind influențate de stiluri de viață nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul, dieta nesănătoasă și sedentarismul. De asemenea, accesul limitat la servicii medicale de calitate în zonele rurale contribuie la rata ridicată a mortalității. Lipsa infrastructurii medicale și a personalului calificat întârzâie diagnosticarea și tratamentele.

Un alt factor semnificativ este mortalitatea maternă și infantilă, România având una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană. Aceasta este cauzată în principal de lipsa accesului la servicii prenatale adecvate și de condițiile de viață precare din zonele defavorizate. Îmbătrânirea populației este, de asemenea, un factor major care contribuie la mortalitatea în rândul celor de peste 65 de ani. Aceste decese sunt legate de bolile specifice vârstei înaintate și sunt principala cauză a scăderii populației.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra mortalității din România, cu un surplus semnificativ de decese în 2021. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale mortalității din Uniunea Europeană, cu aproximativ 68.000 de victime ale pandemiei. Accidentele rutiere, care au crescut constant, au fost o altă cauză majoră a deceselor, România având una dintre cele mai mari rate de morți în accidente rutiere la milionul de locuitori, dublu față de media Uniunii Europene.

În ciuda migrației masive, care a dus la scăderea numărului de rezidenți, România a început să beneficieze de un sold migratoriu pozitiv în ultimii ani. La începutul anului 2024, România a înregistrat un surplus de 81.988 de persoane, datorat întoarcerii românilor din străinătate și creșterii numărului de imigranți, în special din Republica Moldova, Ucraina, Turcia și Siria. Acest influx a contribuit la o ușoară stabilizare a populației rezidente.

Totuși, emigrarea continuă să rămână un fenomen semnificativ, cu aproximativ 80.000 de români care au părăsit țara în 2023, majoritatea îndreptându-se spre Germania, Italia și Marea Britanie. Astfel, migrația rămâne un factor complex, care influențează numărul populației din România, dar și structura acesteia. Populația României a trecut de pragul de 19 milioane de locuitori pentru prima dată în 1965, anul în care a venit la putere Nicolae Ceaușescu. Populația maximă a fost în 1990, la finalul epocii comuniste, când eram 23,2 milioane de locuitori în țară.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

România a ajuns la populația de acum 60 de ani! Care sunt cauzele scăderii populației într-un ritm accelerat

Postat la: 08.01.2025 |

0

În ultimii zece ani, România a înregistrat o scădere semnificativă a populației rezidente, ajungând de la aproximativ 19,9 milioane de locuitori în 2014 la 19,06 milioane în 2024.

Această tendință de declin demografic este rezultatul unei combinații între rata scăzută a natalității, îmbătrânirea populației și migrarea externă, dar și a unor factori economici și de sănătate publică. Totuși, migrarea a avut un impact pozitiv în ultimii ani, cu un sold migratoriu pozitiv, datorat atât întoarcerii românilor acasă, cât și numărului în creștere de imigranți care se stabilesc în țară.

România se confruntă cu o natalitate scăzută, care a atins un minim istoric în 2023, înregistrând cea mai mică rată a natalității din ultimul secol. Până pe 12 octombrie 2024, au fost doar 96.000 de nașteri, comparativ cu 155.000 în tot anul 2023. Totuși, comparativ cu media europeană, România stă relativ bine la acest capitol, cu 9,4 nașteri la mia de locuitori, față de 8,7 în Uniunea Europeană în 2022.

Rata mortalității a rămas constantă în ultimii zece ani, afectând negativ creșterea naturală a populației. Printre cauzele principale ale mortalității se numără bolile cardiovasculare și cancerul, ambele fiind influențate de stiluri de viață nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul, dieta nesănătoasă și sedentarismul. De asemenea, accesul limitat la servicii medicale de calitate în zonele rurale contribuie la rata ridicată a mortalității. Lipsa infrastructurii medicale și a personalului calificat întârzâie diagnosticarea și tratamentele.

Un alt factor semnificativ este mortalitatea maternă și infantilă, România având una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană. Aceasta este cauzată în principal de lipsa accesului la servicii prenatale adecvate și de condițiile de viață precare din zonele defavorizate. Îmbătrânirea populației este, de asemenea, un factor major care contribuie la mortalitatea în rândul celor de peste 65 de ani. Aceste decese sunt legate de bolile specifice vârstei înaintate și sunt principala cauză a scăderii populației.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra mortalității din România, cu un surplus semnificativ de decese în 2021. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale mortalității din Uniunea Europeană, cu aproximativ 68.000 de victime ale pandemiei. Accidentele rutiere, care au crescut constant, au fost o altă cauză majoră a deceselor, România având una dintre cele mai mari rate de morți în accidente rutiere la milionul de locuitori, dublu față de media Uniunii Europene.

În ciuda migrației masive, care a dus la scăderea numărului de rezidenți, România a început să beneficieze de un sold migratoriu pozitiv în ultimii ani. La începutul anului 2024, România a înregistrat un surplus de 81.988 de persoane, datorat întoarcerii românilor din străinătate și creșterii numărului de imigranți, în special din Republica Moldova, Ucraina, Turcia și Siria. Acest influx a contribuit la o ușoară stabilizare a populației rezidente.

Totuși, emigrarea continuă să rămână un fenomen semnificativ, cu aproximativ 80.000 de români care au părăsit țara în 2023, majoritatea îndreptându-se spre Germania, Italia și Marea Britanie. Astfel, migrația rămâne un factor complex, care influențează numărul populației din România, dar și structura acesteia. Populația României a trecut de pragul de 19 milioane de locuitori pentru prima dată în 1965, anul în care a venit la putere Nicolae Ceaușescu. Populația maximă a fost în 1990, la finalul epocii comuniste, când eram 23,2 milioane de locuitori în țară.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE