• Tweet

Crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc marti Schimbarea la Fata a Domnului, o sarbatoare care aminteste minunea pe care Iisus o face asupra lui insusi. Sarbatoarea, numita in popor Pobreajenul, e despartirea de vara, potrivit volumului "Spatiul si timpul in traditiile romanesti"(Paideia, 2018).

Schimbarea la Fata a lui Iisus Hristos are ca semnificatie momentul in care apostolii Mantuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Sau.

"Schimbarea la Fata a Domnului, sarbatoarea ortodoxa, a fost asimilata sarbatorii ce marcheaza despartirea de vara, schimbarea vesmintelor naturii, dar si ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. Ingalbenesc frunzele, se racesc apele, pleaca pasarile migratoare, taratoarele si insectele se pregatesc sa intre in pamant, adapostindu se peste iarna. Constituie de asemenea un moment important al calendarului viticol: in aceasta zi nu se lucreaza si se face pomana la biserica cu poame din noua recolta. Tot acum se aduna si plante de leac. Prin etimologie populara, Obrejenie aduce dupa sine probozirea (certarea) celor neascultatori, ocararea lor in decursul anului ce vine", scrie Antoaneta Olteanu, in volumul "Spatiul si timpul in traditiile romanesti", publicat de editura Paideia, in 2018.

Schimbarea la Fata Crestina

Praznicul Schimbarea la Fata a Mantuitorului Iisus Hristos este prin excelenta sarbatoarea indumnezeirii firii omenesti si a participarii trupului trecator la bunatatile vesnice.
Pe muntele Tabor, pe cand Iisus se ruga, apostolii, molesiti de somn, tresar deodata la o priveliste nemaivazuta: chipul Mantuitorului s-a facut altul, fata Lui stralucea ca soarele, iar hainele Lui se facusera albe ca zapada. Dar, imediat, au parte de un lucru si mai neobisnuit: in aceasta lumina, doi barbati stau de vorba cu Iisus despre patima si moartea Sa in Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise si Ilie. Semnificatia tainica a acestei sarbatori este vederea lui Dumnezeu si transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se indumnezei inca din viata aceasta.

Domnul a venit la muntele Taborului, care este in Galileea, venind dupa el si ucenicii si mult popor. Dar, de vreme ce obiceiul Domnului Hristos era ca rugaciunile cele catre Dumnezeu Tatal sa le faca singur, in deosebi de ucenicii sai, de aceea a lasat sub munte poporul si pre ucenicii sai, si a luat numai pre trei dintr-insii: pre Petru, pre Iacov si pre Ioan. Dormind ei, Iisus Hristos s-a schimbat la fata, stralucind cu slava dumnezeirii sale. Apostolii, desteptandu-se, au vazut slava lui cea negraita, fata luminoasa ca soarele, hainele lui albe ca zapada (Vietile sfintilor, XII, pp. 156-157).

Aceasta a fost prima minune a Mantuitorului asupra Sa, prin care Si-a aratat slava dumnezeiasca inaintea apostolilor: "Si dupa sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus intr-un munte inalt, de o parte. Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina" (Matei 17, 1-2).

Credinte si traditii

Pana in 6 august, agricultorii trebuie sa fi terminat cositul si pregatitul fanului, pentru ca iarba imbatraneste. Tot in popor se mai spune ca de Schimbarea la Fata nu este bine sa te certi cu nimeni si nici sa te certe cineva, ca asa vei fi tot anul, pana la urmatoarea Schimbare la Fata. Din aceasta zi se interzice scaldatul, dar si culcatul afara.

Pentru ca este in timpul postului de Sfanta Maria, Schimbarea la Fata se praznuieste prin dezlegare la peste.

Pelerinaj pentru Schimbarea la Fata
Mii de pelerini din Romania merg in fiecare an de Schimbarea la Fata pe Muntele Tabor , singurul munte izolat din Israel, care se afla in regiunea Galileea de Jos, la aproximativ noua kilometri est de Nazaret. Muntele Tabor se mai numeste Muntele Schimbarii la Fata a lui Hristos.

Cei care au sarbatorit Schimbarea la Fata a Domnului pe Muntele Tabor povestesc ca, in timpul Sfintei Liturghii, se coboara asupra manastirii ortodoxe, un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obisnuit. Norul apare o singura data pe an, intotdeauna in acelasi loc, in directia Nazaretului, si la aceeasi vreme, pana noaptea tarziu.

Sensuri populare

In popor, aceasta sarbatoare este praznuita pe data de 6 august si este privita si ca inceputul toamnei.

Schimbarea la Fata mai este numita in popor si Obrejenia, denumire ce vine din slavona si inseamna transformare, schimbare. Denumirea in limba greaca a sarbatorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfantul Antim Ivireanul o numeste sugestiv Dumnezeiasca Infrumusetare a lui Hristos.

In satele romanesti inca mai este pastrat viu spiritul acestei sarbatori, de care sunt legate o serie intreaga de obiceiuri, traditii si superstitii.

Se spune ca aceia care nu tin aceasta sarbatoare vor fi uscati si galbejiti ca florile care de acum incep sa se vestejeasca. Cine spala haine in aceasta zi va fi napadit de paduchi si plosnite. Fetelor care se spala in aceasta zi nu le mai creste parul, asa cum nu mai creste iarba.

Despre oamenii care nu-si vad umbra capului la rasaritul soarelui, in dimineata zilei, se spune ca vor muri pana la sfarsitul anului.

In aceasta zi nu este bine sa te certi cu nimeni si nici sa fii certat de catre cineva, ca asa vei fi tot anul. Oamenii care se roaga in aceasta zi sa scape de o patima (betie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindecati. Femeile insarcinate, daca vor tine aceasta zi, vor avea o nastere usoara si copii sanatosi.

Biserica a randuit ca, de sarbatoarea Schimbarii la Fata, sa se faca dezlegare la peste pentru bucuria praznicului, ce are loc in timpul postului Sfintei Marii.

In aceasta perioada sa sfintesc gradinile, boabele de grau pentru semanat, recoltele. Credinciosii duc la biserica prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvantate de preot si impartite celor sarmani. De asemenea, viii nu trebuie sa-i uite nici pe cei trecuti in nefiinta, ci sa faca pomana in amintirea si pentru sufletul acestora.

Toamna din august

Din 6 august, toamna incepe sa-si intre treptat, treptat in drepturi. De acum inainte, iarba nu mai creste, pasarile se pregatesc sa plece spre tarile calde, insectele se pregatesc sa intre in pamant. Frunzele copacilor incep sa rugineasca. Daca in Ziua Schimbarii la Fata vremea este insorita si placuta, toamna va fi una roditoare si imbelsugata. In schimb, daca ploua, toamna va fi una mohorata. In popor se spune ca, daca in postul Adormirii Maicii Domnului ploua mult, iarna care va veni va fi una plina de ninsori.

Este bine ca, pana la aceasta data, taranii sa termine de cosit si de adunat fanul. De acum incolo iarba si florile doar imbatranesc, diminuand calitatea furajului. Acum se culeg si ultimele plante de leac. In aceasta zi se poate incepe si gustatul boabelor de struguri. Desi inca nu sunt coapte si ti se sterpezeste gura de la ele, traditia le atribuie un rol vindecator si se spune ca sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile, remarca Antoaneta Olteanu, in volumul "Spatiul si timpul in traditiile romanesti", publicat de editura Paideia, in 2018.

O veche superstitie spune ca nu e bine sa te mai scalzi in apele repezi de munte, ca apele se racesc, iar cerbii vin sa le spurce si creste riscul imbolnavirilor. Tot de acum este bine sa nu se mai doarma afara.
"Se racesc apele. Cerbii le spurca, urinandu-se in ele; de-acum nimanui nu-i mai este ingaduit sa se scalde (Pamfile, 1997, p. 146). Se tine pentru ca cel ce va intra in acea zi in apa se va schimba la fata (Sperantia, VI, f. 259 v). Incepe sa se ingalbeneasca frunza codrului (Pamfile, 1997, p. 145). Atunci pleaca berzele, purtand randunelele pe spate. Se serbeaza in credinta ca ele sa poata trece toate marile fara nici un pericol (Sperantia, II, f. 133; V, f. 15). Serpii, soparlele si toate insectele intra in pamant. Care vietate nu va fi intrat pana la aceasta zi poate fi omorata, in special serpii. Daca un tanar vede un astfel de sarpe si nu-l omoara, sarpele se va preface in zmeu. Daca sarpele va fi vazut de o femeie si nu va fi ucis, el va muri pana la anul (Pamfile, 1997, p. 146).

Dureri si interdictii

Pe cine doare capul la Schimbarea la fata, acela un an de zile pateste de durere (Mangiuca, 1882, p. 25). Probajele le cred batranii niste sfinte lasate de Dumnezeu pe pamant pentru a face dreptate intre oameni. Ca pedeapsa la un om pentru un rau ce-l face, sfintele il proboza pe om si, daca omul nu se pocaia, trebuia sa moara. In acea zi fiecare femeie, fata, baiat, barbat se fereste de a se ocari unul pe altul, caci tot anul nu traieste decat in sfada cu altii (Sperantia, VIII, f. 356). Multe gospodine se pazesc ca sa nu manance mere, pere sau perje pana la aceasta zi; in aceasta zi insa se pot manca, deoarece cerul este deschis. La aceasta sarbatoare se dezleaga mancarea poamei sau a strugurilor, cand se si duc la biserica spre a se sfinti. Cel care mananca struguri inainte de aceasta zi isi afuriseste matele (Pamfile, 1997, p. 145).
Fetele nu se spala, pentru ca altfel parul nu le-ar mai creste, cum nici iarba nu va mai creste incepand cu aceasta zi de inceput al toamnei (Pamfile, 1997, p. 146). Se tine din cauza trasnetului (Sperantia, I, f. 44 v). Se tine pentru ars (Sperantia, I, f. 425 v). E rea de plosnite; nu se spala nimic in casa (Sperantia, III, f. 189 v).

Obicieiuri la trecerea de la vara la toamna

Era ultima zi cand plantele mai erau bune de leac (Serban, p.85). Se dezleaga mancarea poamei sau a strugurilor, care sunt dusi la biserica pentru a fi sfintiti (Mosii de Schimbarea la fata; Pamfile, 1997, p. 145). Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini si sfintite se numesc „coliva de struguri". Gustatul primei boabe de strugure se facea dupa un ritual din care nu lipsea formula de consacrare pronuntata cu voce tare: „Boaba noua in gura veche!" (Ghinoiu, 1999, p. 151). Se duc faguri de miere la biserica (Pamfile, 1997, p.145). Pentru bunul mers al vietii si al treburilor: Se tine pentru roadele viilor (Sperantia, I, f. 61 v).
In aceasta zi culeg coarne si sunt bune pentru femei, la nastere. Cei care vor tine sarbatoarea le va naste femeile usor (Sperantia, II, f. 231 v).

Omul care are dor de ochi se uita dupa berze, ca dorul sa se duca cu ele (Sperantia, V, f. 227). Pescarii era bine sa dea de pomana cate o bucata de peste, ca sa aiba noroc la prins, iar ploile de toamna, care umflau Jiul, sa bage mult peste in baltile marginase (Serban, p.85).

Aparator de rele si durere: La Obrejenie toate buruienile si florile dau inapoi si se vestejesc. Cine nu sarbatoreste acea zi, se usuca si ingalbeneste ca si florile (Sperantia, I, f. 215).
Pentru ca pleaca berzele in calatorie, nu e bine sa plece nimeni in calatorie, ca se rataceste si nu mai vine de unde a plecat. E ceas rau (Sperantia, V, f. 250). La Obrejenii nu se lucreaza din cauza ca, atunci cand au rane pe ei, se umfla rau si in urma mor (Sperantia, I, f. 4 v). E rea pentru lovituri, de friguri (Sperantia, I, f. 12; III, f. 55 v).

Toti copiii trebuie sa fie ascultatori si cuminti, ca sa nu fie proboziti (ocarati) in aceasta zi, ca vor fi proboziti tot anul (Pamfile, 1997, p. 145). Gospodarii cauta sa fie impacati si impaciuiti unii cu altii, caci altfel aceasta sarbatoare ii va probozi si vor ramanea vrajmasi peste an (Pamfile, 1997, p.145).

Magie legata de Schimbarea la Fata a Domnului

Femeile se duc in padure unde, in pielea goala, culeg alune pentru friguri. Se culeg de pe camp plantele de leac: avrameasa, musetel, leustean etc. (Pamfile, 1997, p. 146). Adunate in aceasta zi si dupa un anume ritual, plantelor si fructelor le sporea puterea de vindecare a frigurilor si altor maladii. In ziua de Obrejenie se ia o cracuta cu sapte prune, cateva alune si se pastreaza la un loc neumblat, ca sa nu fie stricate de ceva, caci sunt bune de friguri si de alte boale in cursul anului (Gorovei, 1995, p. 92). Lipesc baliga de vaca pe gard; aceasta este buna spre a se afuma cu ea cei ce sufera de najit (Sperantia, II, f. 209).

Babele descanta de urat in aceasta zi, zicand sa se desparta cineva de o fiinta iubita si sa plece cum pleaca berzele (Sperantia, II, f. 226). E bine sa se fure flori de tigva care sa se plamadeasca in apa neinceputa. Din aceasta apa sa bea oricine chiar din aceasta zi, ca sa fie ferit peste ani de branca si de alte umflaturi. Oricum, cel care capata branca, daca bea din aceasta apa, se crede ca se tamaduieste (Pamfile, 1997, p.146), noteaza Antoaneta Olteanu, in volumul "Spatiul si timpul in traditiile romanesti", publicat de editura Paideia, in 2018.