UE descoperă "găuri" mari în economia românească: țara noastră e la coada clasamentului

• Tweet

Producţia industrială a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană în iulie, comparativ cu luna precedentă (când acest indicator nu s-a modificat în zona euro şi a crescut cu 0,1% în UE), iar Malta, Estonia şi România sunt ţările care au înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în iulie, faţă de iunie, au fost în Irlanda (9,2%), Croaţia (8%) şi Belgia (7,3%), iar cel mai semnificativ declin în Malta (minus 5,5%), Estonia (minus 4,8%) şi România (minus 3,4%).

Situația UE
În cazul UE, a scăzut cu 1,3% producţia de bunuri intermediare, cu 1,7% cea de bunuri de capital, cu 2,2% cea de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce a crescut cu 0,4% producţia de energie şi cu 2,1% producţia de bunuri de folosinţă imediată.

De asemenea, producţia industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro şi cu 1,7% în Uniunea Europeană în iulie, comparativ cu perioada similară din 2023.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri anuale ale producţiei industriale în iulie au fost în Danemarca (19,8%), Grecia (10,8%) şi Finlanda (6,4%), iar cel mai semnificativ declin în Ungaria (minus 6,4%), Estonia (minus 5,8%), Germania (minus 5,5%) şi România (minus 4,3%).

În cazul UE, a scăzut cu 2,7% producţia de bunuri intermediare, cu 5,4% cea de bunuri de capital, cu 3,5% cea de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce a crescut cu 2,3% producţia de energie şi cu 3,9% producţia de bunuri de folosinţă imediată.

Precizările INS
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în România producţia industrială a consemnat în iulie, comparativ cu luna precedentă, o creştere de 3%, ca serie brută, pe fondul majorărilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,7%), industria extractivă (+4,6%) şi industria prelucrătoare (+1,9%). La polul opus, ca serie ajutată, sectorul producţiei industriale a scăzut cu 3,4%, situaţie determinată de activitate derulată în industria prelucrătoare (-4,6%).

În acelaşi timp, în iulie 2024, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, precum şi industria extractivă au crescut cu 3,1%, respectiv cu 1,2%, comparativ cu luna anterioară.

La nivelul lunii iulie 2024, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 0,2%, datorită industriei extractive (+2,9%). Pe de altă parte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,2%, iar industria prelucrătoare a rămas la acelaşi nivel, de la un an la altul.

De asemenea, ca serie ajustată, producţia industrială s-a diminuat în iulie 2024, faţă de luna similară din 2023, cu 3,9%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,6%). În schimb, industria extractivă a crescut cu 2,2%.