"Viața extraterestră ar putea să nu aibă nevoie de o planetă pentru a se susține", o nouă teorie explorată de oamenii de știință

Postat la: 27.10.2024 |

Oamenii de știință au explorat recent posibilitatea ca viața extraterestră să nu aibă nevoie de o planetă pentru a se susține, scrie Space.com.

La prima vedere, planetele par a fi locurile ideale pentru a găsi viață. La urma urmei, singurul loc cunoscut unde se știe că există viață este suprafața Pământului. Iar Pământul este destul de frumos. Planeta noastră are un puț gravitațional adânc care ține totul la locul lui și o atmosferă densă care menține temperaturile de la suprafață în limitele potrivite pentru menținerea apei lichide. Avem o abundență de elemente precum carbonul și oxigenul pentru a forma elementele de bază ale organismelor biologice. Și avem o mulțime de raze solare care ne luminează, furnizându-ne o sursă nelimitată de energie gratuită.

Pornind de la această configurație de bază ne organizăm căutările de viață în alte părți ale universului. Desigur, ar putea exista medii exotice sau chimii nebănuite implicate, dar noi presupunem că viața există pe planete, deoarece planetele sunt potrivite în mod natural pentru viață, așa cum o știm noi.

Într-un document recent acceptat pentru publicare în revista Astrobiology, cercetătorii contestă această ipoteză de bază, întrebându-se dacă este posibil să se construiască un mediu care să permită vieții să se dezvolte în afara unei planete.

Această idee nu este atât de nebunească pe cât pare. De fapt, avem deja un exemplu de ființe care trăiesc în spațiu fără o planetă: astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Acești astronauți au nevoie de cantități uriașe de resurse de pe Pământ pentru a supraviețui, dar oamenii au nevoi complexe.

Poate că organismele mai simple ar putea să se descurce singure. Cel puțin un organism cunoscut, micile tardigrade care trăiesc în apă, sunt capabile să supraviețuiască în vidul spațiului.

Orice comunitate de organisme din spațiu trebuie să facă față mai multor provocări. În primul rând, trebuie să mențină o presiune interioară față de vidul din spațiu. Astfel, o colonie spațială ar trebui să formeze o membrană sau un înveliș. Din fericire, aceasta nu este o problemă atât de mare; este aceeași diferență de presiune ca cea dintre suprafața apei și o adâncime de aproximativ 10 metri. Multe organisme, atât microscopice, cât și macroscopice, pot face față cu ușurință acestor diferențe.

Următoarea provocare este menținerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru apa lichidă. Pământul reușește acest lucru prin efectul de seră al atmosferei, care nu va fi o opțiune pentru o colonie spațială biologică mai mică. Autorii menționează organisme existente, precum furnica argintie sahariană (Cataglyphis bombycina), care își pot regla temperatura internă prin variația lungimilor de undă ale luminii pe care le absorb și pe care le reflectă - în esență, creând un efect de seră fără atmosferă. Prin urmare, membrana exterioară a unei colonii de organisme care plutesc liber ar trebui să obțină aceleași capacități selective.

Apoi, acestea ar trebui să depășească pierderea de elemente ușoare. Planetele își mențin elementele prin forța gravitațională, dar o colonie organică ar avea dificultăți în acest sens. Chiar și în cele mai optimiste situații, o colonie ar pierde elemente ușoare pe parcursul a zeci de mii de ani, așa că ar trebui să găsească modalități de a se reface.

În cele din urmă, colonia biologică ar trebui să fie poziționată în zona locuibilă a stelei sale, pentru a avea acces la cât mai multă lumină solară cu putință. În ceea ce privește alte resurse, cum ar fi carbonul sau oxigenul, colonia ar trebui să înceapă cu o aprovizionare stabilă, cum ar fi un asteroid, și apoi să treacă la un sistem de reciclare în buclă închisă între diferitele sale componente pentru a se susține pe termen lung.

Punând cap la cap toate aceste elemente, cercetătorii descriu un organism sau o colonie de organisme care ar pluti liber în spațiu. Această structură ar putea avea un diametru de până la 100 de metri și ar fi conținută de o carapace subțire, dură și transparentă. Acest înveliș ar stabiliza apa din interior la presiunea și temperatura potrivite și i-ar permite să mențină un efect de seră.

În timp ce astfel de organisme pot exista sau nu în univers, cercetarea are implicații importante pentru viitoarele eforturi umane în spațiu. În timp ce în prezent construim habitate din metal și ne alimentăm stațiile cu aer, hrană și apă transportate de pe Pământ, viitoarele habitate ar putea utiliza materiale obținute prin bioinginerie pentru a crea adevărate ecosisteme care să nu necesite resurse de pe Pământ.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

"Viața extraterestră ar putea să nu aibă nevoie de o planetă pentru a se susține", o nouă teorie explorată de oamenii de știință

Postat la: 27.10.2024 |

0

Oamenii de știință au explorat recent posibilitatea ca viața extraterestră să nu aibă nevoie de o planetă pentru a se susține, scrie Space.com.

La prima vedere, planetele par a fi locurile ideale pentru a găsi viață. La urma urmei, singurul loc cunoscut unde se știe că există viață este suprafața Pământului. Iar Pământul este destul de frumos. Planeta noastră are un puț gravitațional adânc care ține totul la locul lui și o atmosferă densă care menține temperaturile de la suprafață în limitele potrivite pentru menținerea apei lichide. Avem o abundență de elemente precum carbonul și oxigenul pentru a forma elementele de bază ale organismelor biologice. Și avem o mulțime de raze solare care ne luminează, furnizându-ne o sursă nelimitată de energie gratuită.

Pornind de la această configurație de bază ne organizăm căutările de viață în alte părți ale universului. Desigur, ar putea exista medii exotice sau chimii nebănuite implicate, dar noi presupunem că viața există pe planete, deoarece planetele sunt potrivite în mod natural pentru viață, așa cum o știm noi.

Într-un document recent acceptat pentru publicare în revista Astrobiology, cercetătorii contestă această ipoteză de bază, întrebându-se dacă este posibil să se construiască un mediu care să permită vieții să se dezvolte în afara unei planete.

Această idee nu este atât de nebunească pe cât pare. De fapt, avem deja un exemplu de ființe care trăiesc în spațiu fără o planetă: astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Acești astronauți au nevoie de cantități uriașe de resurse de pe Pământ pentru a supraviețui, dar oamenii au nevoi complexe.

Poate că organismele mai simple ar putea să se descurce singure. Cel puțin un organism cunoscut, micile tardigrade care trăiesc în apă, sunt capabile să supraviețuiască în vidul spațiului.

Orice comunitate de organisme din spațiu trebuie să facă față mai multor provocări. În primul rând, trebuie să mențină o presiune interioară față de vidul din spațiu. Astfel, o colonie spațială ar trebui să formeze o membrană sau un înveliș. Din fericire, aceasta nu este o problemă atât de mare; este aceeași diferență de presiune ca cea dintre suprafața apei și o adâncime de aproximativ 10 metri. Multe organisme, atât microscopice, cât și macroscopice, pot face față cu ușurință acestor diferențe.

Următoarea provocare este menținerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru apa lichidă. Pământul reușește acest lucru prin efectul de seră al atmosferei, care nu va fi o opțiune pentru o colonie spațială biologică mai mică. Autorii menționează organisme existente, precum furnica argintie sahariană (Cataglyphis bombycina), care își pot regla temperatura internă prin variația lungimilor de undă ale luminii pe care le absorb și pe care le reflectă - în esență, creând un efect de seră fără atmosferă. Prin urmare, membrana exterioară a unei colonii de organisme care plutesc liber ar trebui să obțină aceleași capacități selective.

Apoi, acestea ar trebui să depășească pierderea de elemente ușoare. Planetele își mențin elementele prin forța gravitațională, dar o colonie organică ar avea dificultăți în acest sens. Chiar și în cele mai optimiste situații, o colonie ar pierde elemente ușoare pe parcursul a zeci de mii de ani, așa că ar trebui să găsească modalități de a se reface.

În cele din urmă, colonia biologică ar trebui să fie poziționată în zona locuibilă a stelei sale, pentru a avea acces la cât mai multă lumină solară cu putință. În ceea ce privește alte resurse, cum ar fi carbonul sau oxigenul, colonia ar trebui să înceapă cu o aprovizionare stabilă, cum ar fi un asteroid, și apoi să treacă la un sistem de reciclare în buclă închisă între diferitele sale componente pentru a se susține pe termen lung.

Punând cap la cap toate aceste elemente, cercetătorii descriu un organism sau o colonie de organisme care ar pluti liber în spațiu. Această structură ar putea avea un diametru de până la 100 de metri și ar fi conținută de o carapace subțire, dură și transparentă. Acest înveliș ar stabiliza apa din interior la presiunea și temperatura potrivite și i-ar permite să mențină un efect de seră.

În timp ce astfel de organisme pot exista sau nu în univers, cercetarea are implicații importante pentru viitoarele eforturi umane în spațiu. În timp ce în prezent construim habitate din metal și ne alimentăm stațiile cu aer, hrană și apă transportate de pe Pământ, viitoarele habitate ar putea utiliza materiale obținute prin bioinginerie pentru a crea adevărate ecosisteme care să nu necesite resurse de pe Pământ.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE