26 de ani - democraţie aparentă, 26 de ani - hoţie încurajată de magistraţi

Postat la: 18.12.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

26 de ani - democraţie aparentă, 26 de ani - hoţie încurajată de magistraţi

Sistemul juridic din România poartă vinovăţia principală pentru faptul că, astăzi, populaţia este dezamăgită de direcţia în care se îndreaptă ţara. La comemorarea începutului evenimentelor din 1989, românii sunt încă copleşiţi de hoţia şi corupţia care au măcinat - timp de 26 de ani - speranţele tuturor într-o viaţă mai bună. Şi-o macină în continuare.

Principiul separaţiei puterilor în stat a încântat pe mulţi în anii '90, deşi prea puţini conştientizau cam ce înseamnă. Tot atunci a început furtul la scară naţională, hoţii autohtoni dându-şi mâna cu cei străini. Iar după ce s-a furat cam tot ce se putea fura din moştenirea comunistă, şmecherii au pus ochii pe banii statului, adică ai celor ce muncesc. Ce-a făcut puterea judecătorească în acest timp? Nimic, cu mici şi insignifiante excepţii.

Drept scuză, magistraţii au dat vina în permanenţă pe amestecul politicului în justiţie, dar nu s-au omorât prea tare, deoarece lefurile lor au ajuns cele mai consistente din ţară. Şi astfel s-a putut fura în continuare. Organele de urmărire penală precum diversele parchete şi poliţia, ba chiar şi spălarea banilor, corpurile de control ori serviciile secrete nu şi-au făcut treaba cum se cuvine, plângându-se de aceleaşi influenţe ale politicului. Abia în ultimul an şi jumătate, DNA şi parchetele pot spune că au început să aibă o oarecare activitate, lăudându-se că au în vizor un sfert dintre parlamentari cu probleme penale. De ce abia acum?

În opinia noastră, concluzia este una singură: pentru că, pe de-o parte, justiţia însăşi este una dintre cele mai corupte instituţii din această ţară, iar pe de alta, că pe magistraţi i-a durut în cot de oameni, văzându-şi doar de propriile interese. Nu contestăm faptul că politicienii au exercitat în permanenţă presiuni la adresa justiţiei, fie în mod independent, fie ca exponenţi ai puterii legislative, ori ai puterii executive.

Dar de ce-au trebuit să treacă atâţia ani, ca să protesteze împotriva acestora, pentru a-şi păstra independenţa conferită de principiile democratice adoptate în '90? De ce procurorii s-au apucat abia recent să trimită hoţi şi corupţi cu ştaif în instanţă, iar judecătorii să-i condamne la puşcărie? După toate aparenţele - şi există indicii temeinice în acest sens -, acea parte a politicienilor corupţi, hoţii în stil mare şi magistraţii şi-au dat mâna la delapidarea întregii ţări. Adică, au acţionat în complicitate, în mod continuat, ani de zile şi fără pardon. Ceea ce denotă că şi unii, şi alţii sunt la fel de vinovaţi, magistraţii chiar mai culpabili, că dacă i-ar fi prins şi condamnat pe hoţi şi corupţi, nu s-ar mai fi furat atât de mult.

În regulă, o parte dintre infractori plătesc acum pentru faptele lor comise în urmă cu câţiva ani. Dar magistraţii? Ei de ce nu plătesc în niciun fel pentru indolenţa şi reaua credinţă cu care şi-au făcut datoria, favorizându-i pe cei certaţi cu legea? Pentru că împreună au furat ţara şi au subminat economia naţională. De unde pleacă şi unde se termină independenţa justiţiei, că doar magistraţii nu sunt invincibili sau imuni atunci când comit fapte antisociale sau închid ochii la comiterea acestora?

Tot în aceste zile se împlineşte un an de când avem un nou preşedinte, care a realizat performanţa de-a nu realiza nimic, ci doar de-a contabilizeza rezultatele altora. Care atunci când apare în presă n-are mai nimic de comunicat ţării, cu excepţia câtorva idei fixe de gen „Guvernul meu", „Colectiv", „Votul prin corespondenţă" şi „O nouă clasă politică". În paralel cu respingerea conferirii titlului de Erou al Naţiunii Române lui Avram Iancu şi renunţarea la o datorie de miliarde din partea Germaniei.

Dan Coste

loading...
PUTETI CITI SI...

26 de ani - democraţie aparentă, 26 de ani - hoţie încurajată de magistraţi

Postat la: 18.12.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Sistemul juridic din România poartă vinovăţia principală pentru faptul că, astăzi, populaţia este dezamăgită de direcţia în care se îndreaptă ţara. La comemorarea începutului evenimentelor din 1989, românii sunt încă copleşiţi de hoţia şi corupţia care au măcinat - timp de 26 de ani - speranţele tuturor într-o viaţă mai bună. Şi-o macină în continuare.

Principiul separaţiei puterilor în stat a încântat pe mulţi în anii '90, deşi prea puţini conştientizau cam ce înseamnă. Tot atunci a început furtul la scară naţională, hoţii autohtoni dându-şi mâna cu cei străini. Iar după ce s-a furat cam tot ce se putea fura din moştenirea comunistă, şmecherii au pus ochii pe banii statului, adică ai celor ce muncesc. Ce-a făcut puterea judecătorească în acest timp? Nimic, cu mici şi insignifiante excepţii.

Drept scuză, magistraţii au dat vina în permanenţă pe amestecul politicului în justiţie, dar nu s-au omorât prea tare, deoarece lefurile lor au ajuns cele mai consistente din ţară. Şi astfel s-a putut fura în continuare. Organele de urmărire penală precum diversele parchete şi poliţia, ba chiar şi spălarea banilor, corpurile de control ori serviciile secrete nu şi-au făcut treaba cum se cuvine, plângându-se de aceleaşi influenţe ale politicului. Abia în ultimul an şi jumătate, DNA şi parchetele pot spune că au început să aibă o oarecare activitate, lăudându-se că au în vizor un sfert dintre parlamentari cu probleme penale. De ce abia acum?

În opinia noastră, concluzia este una singură: pentru că, pe de-o parte, justiţia însăşi este una dintre cele mai corupte instituţii din această ţară, iar pe de alta, că pe magistraţi i-a durut în cot de oameni, văzându-şi doar de propriile interese. Nu contestăm faptul că politicienii au exercitat în permanenţă presiuni la adresa justiţiei, fie în mod independent, fie ca exponenţi ai puterii legislative, ori ai puterii executive.

Dar de ce-au trebuit să treacă atâţia ani, ca să protesteze împotriva acestora, pentru a-şi păstra independenţa conferită de principiile democratice adoptate în '90? De ce procurorii s-au apucat abia recent să trimită hoţi şi corupţi cu ştaif în instanţă, iar judecătorii să-i condamne la puşcărie? După toate aparenţele - şi există indicii temeinice în acest sens -, acea parte a politicienilor corupţi, hoţii în stil mare şi magistraţii şi-au dat mâna la delapidarea întregii ţări. Adică, au acţionat în complicitate, în mod continuat, ani de zile şi fără pardon. Ceea ce denotă că şi unii, şi alţii sunt la fel de vinovaţi, magistraţii chiar mai culpabili, că dacă i-ar fi prins şi condamnat pe hoţi şi corupţi, nu s-ar mai fi furat atât de mult.

În regulă, o parte dintre infractori plătesc acum pentru faptele lor comise în urmă cu câţiva ani. Dar magistraţii? Ei de ce nu plătesc în niciun fel pentru indolenţa şi reaua credinţă cu care şi-au făcut datoria, favorizându-i pe cei certaţi cu legea? Pentru că împreună au furat ţara şi au subminat economia naţională. De unde pleacă şi unde se termină independenţa justiţiei, că doar magistraţii nu sunt invincibili sau imuni atunci când comit fapte antisociale sau închid ochii la comiterea acestora?

Tot în aceste zile se împlineşte un an de când avem un nou preşedinte, care a realizat performanţa de-a nu realiza nimic, ci doar de-a contabilizeza rezultatele altora. Care atunci când apare în presă n-are mai nimic de comunicat ţării, cu excepţia câtorva idei fixe de gen „Guvernul meu", „Colectiv", „Votul prin corespondenţă" şi „O nouă clasă politică". În paralel cu respingerea conferirii titlului de Erou al Naţiunii Române lui Avram Iancu şi renunţarea la o datorie de miliarde din partea Germaniei.

Dan Coste

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE