„Afacerea" cu refugiatii in schimbul aderarii noastre la Schengen

• Tweet

Presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca Romania este solidara cu statele europene care primesc refugiati si ca dezaproba cotele obligatorii preferand cote voluntare. In problema refugiatilor din Orientul Mijlociu Președintele și Prim-ministrul impartasesc viziunea acceptarii unui numar limitat de azilanti pe teritoriul nostru. Dar, Victor Ponta propune un deal europenilor.

"Premierul Romaniei spune ca va accepta refugiati doar daca Romaniei se va permite intrarea in Spatiul Schengen", scriu jurnalistii de la EUObserver. Presa internationala a interpretat declaratia lui Ponta ca fiind o concesie pe care Romania o cere Uniunii Europene in schimbul primirii unui numar de refugiati. In Consiliile de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), Germania, Finlanda şi Olanda au fost opozantii permanenti privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen. Acum, spune premierul Romaniei, daca Germania si Franta cer "solidaritate in responsabilitati, sa ne acorde si solidaritate in drepturi", respectiv aderarea la Schengen.

Pe fondul crizei refugiatilor in ultimele zile politicieni si analisti romani s-au grabit sa laude chiar faptul ca Romania nu este in Schengen: argumentul absurd fiind acela ca asta ar face tara noastra neatractiva pentru azilanti, ca itinerariu si ca destinatie. Intr-o situatie de criza similara a Uniunii Europene, in plina criza a monedei comune, o atitudine fundamental diferita a adoptat Estonia care n-a renuntat la intrarea sa in zona euro cand unii pariau pe disparitia acesteia. Iar acest lucru i-a atras simpatia cancelariilor occidentale.

De fapt, daca Romania ar fi fost in spaţiul Schengen, ar fi avut cateva avantaje majore: 1) fluidizarea transporturilor comerciale - convoaiele de TIR-uri n-ar mai fi blocate la graniţele interne ale UE şi 2) reducerea criminalitatii transfrontaliere (traficul de fiinţe umane, de droguri, comerţul nuclear si cel cu substanţe chimice periculoase), prin accesarea instrumentelor care facilitează schimbul de informatii intre fortele de politie din tarile Schengen si cooperarea autoritatilor judiciare nationale.

Problemele Romaniei din sistemul judiciar, politizarea si lipsa de impartialitate in modul de aplicare a legilor, coruptia institutionalizata au fost argumentele Olandei pentru refuzul privind aderarea nastra la Schengen. Coruptia din vami este una din problemele care i-a determinat pe germani sa ne spuna deocamdata NU.

Victor Ponta a vazut in criza refugiatilor o oportunitate pentru „o mica afacere" reciproc avantajoasa: acceptam sa primim refugiati, dar si Uniunea Europeana, respectiv Germania, Franta, Olanda sa ne primeasca in Schengen si sa inchida ochii la problemele de coruptie din Romania.

Antonio Momoc
Conferențiar universitar, specialist în comunicare