• Tweet

În timp ce reglementările și sancțiunile aplicabile pentru amprenta de carbon a comercianților și a persoanelor fizice se înmulțesc și devin pe zi ce trece mai odios de restrictive și în timp ce se amplifică obsesia schimbărilor climatice care ar fi cauzate de om și de activitatea sa industrială sau agricolă, un fenomen cu totul înspăimântător se derulează sub ochii noștri.

Autoritățile fac tot ce le este la îndemână pentru a-i camufla efectele, tehno-entuziaștii refuză să îl vadă, iar marea noastră majoritate îl ignoră.  Este vorba de tehnologia „producției” și utilizării inteligenței artificiale (AI) care creează în jurul centrelor de baze de dare „insule de căldură” și găuri negre energetice și acvifere. Într-o postare pe Facebook din iunie 2026, platforma de promovare a științei AstroPhilesz subliniază că boom-ul AI are un cost fizic real, chiar dacă este invizibil pe factura de electricitate. 

Studii științifice recente, inclusiv unul condus de University of Cambridge, folosind date satelitare de la NASA, arată că există creșteri ale temperaturii terenului și ale aerului din jurul a peste 6.000 de centre de baze de date. În medie, încălzirea are creșteri la fața locului de cu 2 până la 9°C. Acesta este fenomenul de insulă de căldură cauzată de bazele de date - data heat island.  Peste 340 de milioane de oameni care locuiesc în raza de 10 km a acestor 600 de centre de baze de date sunt afectați în mod direct de creșterea temperaturii din acele locații. Trebuie să ținem cont și de poluarea fonică din jurul centrelor de baze de date, care se compară, ca intensitate, cu aeroporturile. 

În altă ordine de idei, consumul global de electricitate al centrelor de date era estimat la 415 TWh în 2025 și crește rapid, cu minim 15% pe an, date fiind investițiile masive în facilități noi. E greu de decelat atunci când creezi în joacă un filmuleț amuzant despre un artist sau politician, dar informațiile oficiale, statistic confirmate, arată că fiecare interogare a unei deșteptăciuni artificiale generează căldură, consumă energie și apă, încălzește temperatura. Infrastructura rulează 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an și încălzește la propriu (iar nu statistic, ca în „studiile” pseudo-științifice care au stat la baza Green Deal) zone populate de oameni care nu și-au dat consimțământul la învecinarea cu centre de baze de date și nici la creșterea cu 2-9 grade Celsius a zonelor din jurul acestor centre. 

Practic, pe fiecare câmp mai larg de 100 de ha care se află lângă o sursă de apă și în fiecare pădure din zona vecină Polului Nord poate să apară curând câte o nouă Stea a Morții (arma de nimicire în masă din Războiul Stelelor).  Așadar, dezbaterea este despre cât de mult se încălzește lumea noastră ca urmare a obsesiei cu AI, iar nu dacă asta se întâmplă.  Cu toate acestea, nici măcar 1% dintre cetățenii UE nu știu ce ni se întâmplă, pentru că birocrații UEropeni și marile publicații mass media au decis că astfel de lucruri nu trebuie știute de marele public. 

Este adevărat că există în SUA un germen de mișcare social-politică de opoziție contra acestui boom al AI, iar uneori, în unele locații, presiunea publică a dus la întârzieri sau anulări de proiecte de centre de date. Consecințele asupra mediului pot fi chiar și mai grave ... 

Google, prin subsidiara Tuike Finland, a defrișat aproximativ 330 de hectare de pădure lângă Muhos (nordul Finlandei) pentru un centru de date pentru AI. S-a estimat, de către Finnish Association for Nature Conservation, că s-au tăiat peste 250.000 de arbori. O a doua pădure a fost defrișată de alți 200 de mii de arbori: în total, 450 de mii de arbori sacrificați pe altarul AI.  Cei de la Google nu s-au limitat la asta: au decopertat stratul de pământ, frunze și vegetație forestieră care asigură renașterea pădurii, un strat care „comunică” printr-o rețea de fungi similară cu internetul (i se mai spune și wide wood web). Deci, acele păduri nu se vor mai reface curând. 

Autoritățile finlandeze au constatat că evaluarea impactului asupra mediului cerută de lege nu fusese finalizată înainte de defrișare și au ordonat oprirea lucrărilor (deși e tardiv pentru pădure). Poliția a deschis o investigație penală. Google și-a cerut scuze, spunând că a început defrișarea pentru că i s-a părut că așa se interpretează corect legislația (adică ceva de genul „tai și după aceea vezi dacă ai tăiat corect și legitim”, adică un argument de Dorel). Google a ținut să precizeze că autoritățile știau de planuri, precum știau și de cele 13 miliarde de euro de investit în proiect (acesta este un argument de concern mare, plin de bani și cu putere de lobby, concern pregătit să ungă financiar niște mecanisme birocratice pentru a acoperi boacăna). 

Impactul însă este ireversibil: pierdere de habitat uman, deplasare a faunei (lupii ajung în sate), scurgeri de apă murdară în cursuri de apă. Cum se împacă asta cu obsesia pentru amprenta de carbon? Cum se împacă declarațiile Ursulei von der Lenin conform cărora Europa s-ar încălzi de 2 ori mai repede decât restul lumii, dar în același timp Europa trebuie să devină campioană a tehnologiei AI?  Nu se împacă. Avem de-a face cu o ipocrizie selectivă și cu o scală diferită a valorilor și regulilor. Este vorba de dublul standard, iar nu de logică sau coerență.

Companiile Big Tech (inclusiv Google) își promovează intens obiectivele de neutralitate de carbon și de energie regenerabilă, insistând pentru politica „net-zero” și pe discursul cu privire la eficiență energetică și responsabilitate climatică. În același timp, cursa AI cere centre de date enorme care consumă electricitate la scară de orașe sau chiar regiuni, necesită teren (pe care Big Tech îl obțin chiar și prin defrișări), apă, materiale naturale rare. 

Apropo de știință - defrișarea eliberează carbon stocat natural (știm de la botanica de clasa a V - a că arborii consumă CO2 și emană oxigen) și determină pierderea capacității de „sechestrare” naturală viitoare de CO2. Pentru particulari, se „justifică” pe deplin campanii intense de reducere a amprentei personale (mașină, carne, zboruri, plastic, încălzire în casă), taxe, reglementări, vinovăție socială și taxe pe amprenta de carbon. (e caraghios, dar lumea „bună” are convingerea că, prin taxare și penalizare socială, clima se va răci).

Pentru corporații mari, angajate obsesiv în cursa AI, se justifică în schimb creșterea prioritară, finanțarea ultra-facilă, defrișările sau alocările exclusive de terenuri cu acces la apă, chiar și înainte de a avea proceduri complete de autorizare de mediu și de protecție civilă, externalizarea impactului, expansiunea fizică. Ca să nu mai vorbim de consumul de energie electrică și de apă potabilă, cu efect dublu negativ, de penurie și de creștere exponențială a prețului. Regulile stricte pentru cetățeni și flexibilitatea sau interpretarea discreționară a regulilor pentru jucătorii mari - iată ceea ce explică faptul că mulți văd în obsesia deșteptăciunii artificiale ceva irațional și chiar satanic.

Gheorghe Piperea