Băsescu candidează la preşedintia PMP, Tomac pentru preşedinte executiv

• Tweet

Fostul şef al statului Traian Băsescu candidează, sâmbătă, la Congresul PMP, la funcţia de preşedinte al partidului, iar actualul lider, Eugen Tomac, îşi va anunţa candidatura pentru funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii, potrivit unor surse din partid.

Congresul PMP are loc de la ora 12.00, la Sala Palatului, unde sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de membri ai partidului, după cum anunţa recent preşedintele PMP Eugen Tomac. La Congresul PMP, Traian Băsescu îşi va anunţa candidatura la funcţia de preşedinte al partidului, iar actualul lider, Eugen Tomac, va candida pentru funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii, potrivit unor surse din partid.

De asemenea, la congresul de sâmbătă PMP ar urma să îşi schimbe denumirea în Mişcarea Populară, aşa cum a propus Traian Băsescu. Cu o zi înainte de congres, liderii PMP s-au reunit la sediul partidului pentru a definitiva structura conducerii formaţiunii politice.

Surse din PMP au declarat, vineri seară, pentru MEDIAFAX, că la Congresul de sâmbătă partidul ar urma îşi să desemneze zece vicepreşedinţi - deputaţii Petru Movilă, Ştefan Burlacu, Clement Negruţ, Adrian Gurzău, precum şi Mihaela Stoica, înscrisă joi în partid. Preşedinţii de filiale care vor candida pentru funcţia de vicepreşedinte PMP sunt Claudiu Palaz - Constanţa, Cătălin Cristache - Galaţi, Cătălina Bojanu - Prahova, Roxana Iliescu - Timiş.

La congres vor avea loc alegeri atât pentru preşedinţia partidului, cât şi pentru desemnarea membrilor Consiliului Executiv Naţional, Comisiei de Cenzori şi Comisiei de Arbitraj şi Integritate. Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a înscris în PMP în 9 octombrie, afirmând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.

El a mai spus că motivul major al revenirii sale în politică este că, nemaiputând lăsa moştenire un PDL, va lăsa o Mişcare Populară. "Acestea sunt câteva motive, în afară de motivul major, că nemaiputând lăs moştenire un PDL, o să las o Mişcare Populară", a spus Traian Băsescu.

La o zi după înscrierea în partid, Traian Băsescu a participat şi la reuniunea Colegiului Naţional al formaţiunii, unde a propus ca formaţiunea politică să se numească doar "Mişcarea Populară".

"Congresul din 24 octombrie, foarte important, trebuie să fie un Congres de relansare a partidului, pe de-o parte, şi care să aibă şi semnificaţia lui în schimbarea denumirii, care mie nu îmi place că este PMP, (...), vă consult, cred că Mişcarea Populară este suficient, lăsând electoratului posibilitatea să opteze. Nu ar trebui să avem un singur curent de dreapta", a declarat atunci fostul preşedinte Traian Băsescu.

Băsescu a mai spus că România nu trebuie guvernată în funcţie de doctrine, ci de priorităţi, lucru care se întâmplă în majoritatea statelor europene. "Trebuie să acceptăm că în interiorul Mişcării Populare pot fi curente şi mai la stânga şi mai la dreapta, decât, spre exemplu, opţiunea de dreapta pe care eu o afişez fără reţinere", a subliniat Traian Băsescu.

PMP a fost înfiinţat după alegerile parlamentare din 2012, în condiţiile în care, în martie 2013, preşedintele Traian Băsescu anunţa, pe Facebook, că îşi ia "adio" de la PD şi PDL, precizând că se va dedica unei noi construcţii de dreapta. Anunţul a fost făcut după ce PDL l-a ales pe Vasile Blaga preşedinte, în defavoarea Elenei Udrea. Sub coordonarea acesteia, un grup desprins ulterior din PDL a pus bazele PMP. În prezent, PMP este condus de deputatul Eugen Tomac şi are doar patru parlamentari.