• Tweet

Președintele Klaus Iohannis a fost prezent, luni, în Parlament pentru a-și prezenta Strategia Națională de Apărare a Țării. Interesant este faptul că în discursul pe care șeful statului l-a ținut în plenul legislativului a vorbit despre nereușitele sale din primele șase luni, menționând în principal faptul că nu s-a reușit trecerea unei legi privind votul din diaspora.

DISCURSUL INTEGRAL AL LUI KLAUS IOHANNIS
„Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Vicepreședinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Stimați invitați,
Una dintre primele mele promisiuni, făcute chiar de la această tribună, a fost aceea că voi prezenta Parlamentului, în termen de 6 luni de la preluarea mandatului, Strategia Națională de Apărare a Țării. Dincolo de obligația legală, a fost și un angajament personal. Am ținut să avem Strategia Națională de Apărare gata la timp, pentru a respecta legea, pentru a onora o promisiune și pentru a oferi cât mai repede României și românilor o viziune în domeniul securității naționale. Dar mai ales am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum. Ci prin dialog și consens. De aceea, procesul elaborării și definitivării Strategiei a inclus consultarea cu specialiști și cu reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, ai societății civile, mediului academic și partidelor politice. Toate acestea sunt, cred eu, o dovadă de normalitate. România va regăsi treptat acea normalitate care pleacă de la lucruri simple: de la a respecta un termen dat de lege, de la a prefera dialogul conflictului și de la a renunța la mizele mici pe subiecte mari.
Strategia Națională de Apărare revine în obligația legală a Președintelui României. Acest document nu este însă și nu trebuie să fie un act de voință al unei persoane, nici al câtorva instituții. Strategia Națională de Apărare e mult mai mult decât atât. Este o declarație pe care România o face. Ea își propune să răspundă unor nevoi și așteptări și privește deopotrivă statul, societatea și cetățeanul. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia Națională de Apărare se referă, de fapt, la apărare și securitate națională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună. Societatea românească are nevoie de o Strategie Națională de Apărare care răspunde unei realități complexe. De aceea, lipsa de claritate terminologică a legislației în domeniu și necorelarea ei nu poate reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător și adecvat. Pasul următor necesar ar fi construirea unui cadru legislativ coerent și funcțional, pentru a introduce mai multă rigoare și claritate în perspectiva elaborării Strategiilor ulterioare, dar și a strategiilor sectoriale ce decurg de aici.
Doamnelor și domnilor,
România puternică în Europa și în lume - acesta este viitorul pe care îl construim și viziunea pe care am întemeiat Strategia Națională de Apărare. România puternică este o națiune de cetățeni, ale căror drepturi și libertăți sunt apărate. Un stat puternic își respectă și protejează cetățenii. Nu întâmplător am inclus printre interesele naționale de securitate «protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea siguranței lor». România este puternică dacă instituțiile democratice sunt puternice și dacă cetățenii noștri se simt reprezentați și serviți de ele. Oriunde s-ar afla ei, cetățenii României trebuie să aibă experiența că autoritățile au grijă de ei, că sunt capabile să le asigure securitatea în țară sau să le ofere garanții juridice și protecție diplomatică în străinătate.
O Românie puternică știe să-și protejeze valorile, bunurile naționale și resursele și să apere acele lucruri care o fac unică. Prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural, precum și încurajarea responsabilă a domeniilor de excelență, ca modalități de promovare a propriei identități, reprezintă obiective naționale de securitate. România puternică înseamnă și un stat care contribuie la democrație și libertate, la menținerea securității colective împreună cu aliații săi. Înseamnă o țară credibilă într-un context delicat, în care au fost puse la îndoială principii de drept internațional ce păreau deja consacrate.
Evoluțiile din regiune au readus în atenție îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă. Astăzi securitatea națională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat. Evenimentele recente din regiune, dar și creșterea impactului unor amenințări precum cele cibernetice sau terorismul, ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înțeles și că trebuie să investim în ea încredere, resurse și credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO și UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancul estic al NATO și intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naționale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securității României este Alianța Nord-Atlantică.
România este la rândul ei puternică într-o Alianță Nord Atlantică puternică și într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a crește bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înțelege cerințele momentului și își asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o țară care proiectează securitate și stabilitate în zonă. Pe lângă apartenența noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilitățile necesare pentru a participa la apărarea colectivă.
Pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existentă, de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare aduce câteva noutăți. Ea operează cu un concept de securitate națională extinsă, în acord cu principiile europene. Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. În afara elementelor care țin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existența unor sisteme publice - educație, sănătate, pensii - funcționale și adaptate schimbărilor, de protecția infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esențiale, un consens politic care să producă în mod real reformă și legislație durabilă.
Tocmai de aceea, Strategia Națională de Apărare își propune o abordare integratoare și echilibrată, care aduce la un loc dimensiunea de apărare, militară, cu o serie de alte dimensiuni. Mă refer aici la dimensiunea de ordine publică, de informații, contrainformații și de securitate; la dimensiunea economică și energetică; la cea diplomatică; la managementul situațiilor de criză și, nu în ultimul rând, la dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică. Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României sunt definite pe toate aceste dimensiuni.
Doamnelor și domnilor,
A venit momentul să lăsăm deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare, necitite și mai ales neaplicate. Această Strategie Națională de Apărare nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale și urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată și capacitatea instituțiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent - cooperarea interinstituțională. România nu își poate permite ca fiecare instituție să aibă o strategie și planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituții și fără o concepție unitară la nivel național.
De asemenea, revin asupra necesității de a reînnoi cât mai curând cadrul legislativ de reglementare, organizare și funcționare a instituțiilor care activează în sferele apărării și securității naționale. În acest sens, o bună colaborare cu Parlamentul în activitățile privind apărarea țării și securitatea națională este fundamentală. Documentul pe care l-am înaintat vizează perioada mandatului meu, dar, în același timp, fixează direcțiile strategice ale României pe termen lung. În fața amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților din contextul actual există un singur răspuns: continuitate - continuitate în angajamentele în plan extern, în raport cu aliații, continuitate în procesul de întărire a statului de drept și de consolidare democratică, continuitate pe drumul pe care românii l-au cerut și îl așteaptă de la noi.
Strategia Națională de Apărare acoperă perioada în care vom marca centenarul Unirii, în 2018 și vom prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, în 2019. Țara noastră se prezintă astfel în fața aliaților săi ca un partener predictibil și responsabil, pe măsura poziției, locului și ambiției sale în organismele la care este parte. Peste câteva zile voi participa la Consiliul European, unde voi promova angajarea fermă a României în procesul de elaborare a noii Strategii Europene de Securitate. Avem oportunitatea de a merge la aceste discuții cu un document propriu, nou și comun asumat de întreagă clasă politică.
Doamnelor și domnilor,
Astăzi se împlinesc 6 luni de la preluarea mandatului de Președinte. La acel moment, dar și la începutul acestei sesiuni, am propus Parlamentului un parteneriat care să redea încrederea cetățenilor în această instituție și să aducă un alt mod de lucru în politică.
În cadrul acestui parteneriat sunt proiecte care au fost duse la bun sfârșit și reprezintă pași înainte în raport cu așteptările cetățenilor, fapt ce se cuvine apreciat. Nu sunt foarte mulțumit de toate rezultatele, dar sunt conștient de faptul că, politic vorbind, s-a găsit un minim numitor comun. Nu același lucru, din păcate, îl pot spune despre soluția pentru asigurarea dreptului de vot al românilor din diaspora, respectiv votul prin corespondență. În ciuda angajamentului public făcut, nu constat o voință politică reală a majorității de a promova un asemenea proiect. Nici în privința încuviințării cererilor justiției lucrurile nu stau mai bine. Dimpotrivă. O Românie puternică este aceea în care nimeni nu e mai presus de lege, iar corupția la vârf nu mai reprezintă o vulnerabilitate la adresa funcționării statului.
Marele păcat al ultimilor 25 de ani a fost confuzia dintre persoane și instituții sau funcții. Atunci când vin în fața dumneavoastră și spun că Parlamentul trebuie să lase justiția să-și facă treaba, nu o fac ca individ, în nume propriu și nu mă adresez unor persoane particulare. O fac în calitate de Președinte, care are o răspundere și vorbesc reprezentanților unei alte instituții. În România puternică a avea o funcție nu este un privilegiu personal, ci o responsabilitate care implică o conduită, iar oamenii politici, mai ales la cel mai înalt nivel, înțeleg că nu se reprezintă pe sine. Comportamentul fiecăruia dintre noi implică o țară întreagă, imaginea ei în Europa și în lume, iar fiecare gest are consecințe politice și impact public.
Am spus la început că România își va găsi treptat acea stare în care e normal să respecți legea, în care e normal să ai un minimum de decență în politică și să faci un pas în spate atunci când afectezi imaginea propriei țări, în care e normal să separi instituțiile de persoane particulare. Indiferent cât de mult îi rezistă unii acum, suntem deja pe acest drum, iar acest moment nu va întârzia să vină. Pentru că asta își doresc oamenii de la noi și asta înseamnă să fim o țară puternică în Europa și în lume. Vă mulțumesc!"