• Tweet

Premierul britanic, David Cameron, face miercuri prima sa vizită oficială în România, în cadrul unui turneu iniţiat în contextul negocierilor pentru reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană, dar şi pe fondul crizei imigranţilor şi al riscurilor teroriste.

David Cameron a promis că va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Premierul Marii Britanii încearcă să îi convingă pe liderii ţărilor europene să susţină ideile sale în sensul reformării Uniunii Europene şi pentru reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Blocul comunitar. Subiectul ar urma să fie prioritar la viitorul summit al Consiliului European din 17-18 decembrie, la care ar urma să participe şi premierul român Dacian Cioloş, mandatat de preşedintele Klaus Iohannis.

Înaintea vizitei la Bucureşti, David Cameron va merge, miercuri dimineaţă, la Varşovia, unde Guvernul conservator polonez îi împărtăşeşte poziţiile relativ eurosceptice. Cu toate acestea, Polonia va primi cu reticenţă planurile britanice privind limitarea accesului imigranţilor comunitari la indemnizaţii sociale.

Săptămâna trecută, David Cameron s-a aflat în vizită în Bulgaria, unde a lăudat măsurile luate de Guvernul Boiko Borisov pentru limitarea imigraţiei extracomunitare, atrăgând reacţii din partea organizaţiilor pentru drepturile omului, dat fiind că Bulgaria a construit un gard metalic pe un segment al frontierei cu Turcia. "Marea Britanie a menţinut şi va menţine întotdeauna propriile frontiere. Noi nu suntem în Spaţiul Schengen. Dar este important ca Europa să aibă frontiere externe puternice, iar aici, în Bulgaria, vedem un Guvern angajat în mod absolut în acest sens", afirma David Cameron.

Liderul de la Londra a anunţat patru obiective în negocierile privind reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană - protejarea pieţei unice în sensul respectării intereselor economice britanice, intensificarea spiritului concurenţial al UE, limitarea procesului de integrare europeană şi restricţionarea accesului angajaţilor străini la indemnizaţii sociale britanice. Însă ajungerea la un acord privind reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu UE va fi o sarcină "dificilă", avertiza, în noiembrie, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. "Solicitările Marii Britanii sunt foarte dure. Trebuie să spun că va fi cu adevărat o sarcină dificilă să ajungem la un acord", declara Donald Tusk, care va coordona negocierile cu Londra privind reformarea Uniunii Europene şi reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Blocul comunitar. Tusk a atras atenţia că nu există garanţii privind ajungerea la un acord până în decembrie în negocierile cu Marea Britanie.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, au semnalat că sunt deschişi negocierilor, trasând însă o "linie roşie" în jurul unui subiect-cheie care nu va face obiectul discuţiilor - principiul liberei circulaţii în spaţiul UE. Un alt punct controversat al planului liderului de la Londra, care ar necesita modificarea Tratatului UE, se referă la restricţionarea accesului angajaţilor europeni la indemnizaţii sociale în Marea Britanie. Cameron ar vrea ca Marea Britanie să limiteze accesul la indemnizaţii sociale, iniţiativa fiind contestată dur de state central şi est-europene precum Polonia, Cehia şi Slovacia.

Turneul lui David Cameron are loc şi în contextul crizei imigraţiei extracomunitare care afectează Uniunea Europeană, al riscurilor teroriste şi al tensiunilor dintre NATO şi Rusia. În iunie 2014, David Cameron denunţa abordarea federalistă europeană a lui Jean-Claude Juncker. Cameron avertiza statele UE că nominalizarea lui Jean-Claude Junker pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene va avea efecte negative pentru fiecare ţară, României, Bulgariei şi Poloniei transmiţându-le că riscă să rămână fără protecţie în faţa Rusiei.

"Unele persoane strică reputaţia UE pentru că spun un lucru în public şi altul în discuţii private. V-o spun direct, veţi regreta această decizie. Marea Britanie are o problemă cu domnul Juncker din cauza vederilor federaliste ale acestuia. El nu înseamnă nimic pentru cetăţenii Marii Britanii. Ei nu îl cunosc. Cum ar putea să îl ştie dacă nu a făcut niciodată campanie acolo?! De data asta, este problema noastră. Dar, data viitoare, va fi a dumneavoastră. Oricine de la această masă care se opune puternic instituirii postului de preşedinte al UE va fi prins în cursă. Prin cedarea puterilor de apărare a intereselor naţionale, şi dumneavoastră veţi rămâne fără putere de acţiune", afirma Cameron. Referindu-se la Letonia, Lituania şi Estonia, Cameron preciza: "Protecţia noastră pentru aceste ţări este garantată în prezent, dar un alt preşedinte (al Comisiei Europene - n.red) ar putea fi de altă părere...". Adresându-se liderilor Poloniei, României şi Bulgariei, Cameron a avertizat: "Am pus interesele dumneavoastră înaintea celor ale Rusiei, dar ce se va întâmpla dacă acest candidat pentru postul de preşedinte al CE se va gândi că acordurile comerciale cu Rusia sunt mai importante?", îi avertiza Cameron pe liderii statelor europene.

În urmă cu mai puţin de o lună, Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, în care îi sugerează intensificarea relaţiilor comerciale între UE şi Uniunea Economică Eurasiatică, o manevră care a stârnit nemulţumirea unor state est-europene ce au relaţii tensionate cu Moscova. La Bucureşti, premierul britanic va avea întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, dar şi cu premierul Dacian Cioloş, aceasta fiind prima vizită oficială pe care Cameron o face în România.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu David Cameron şi în luna iunie, la Bruxelles, cu ocazia summitului UE-CELAC. Iohannis declara atunci că, la întâlnirea pe care a avut-o cu premierul britanic, a susţinut că locul Marii Britanii este în interiorul Uniunii Europene şi că o eventuală ieşire a acestei ţări ar slăbi atât poziţia Blocului comunitar, cât şi pe cea a Londrei. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis mai spunea, legat de întâlnirea cu David Cameron, că preocuparea acestuia este că în cadrul liberei circulaţii sunt multe persoane care solicită beneficii sociale, şeful statului român propunând un proces de reflecţie, cum se poate despărţi dreptul la liberă mişcare de cel la beneficii. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acordat un interviu cotidianului Financial Times, în care a îndemnat Guvernul britanic să evite măsurile discriminatorii împotriva cetăţenilor români, amintind că libertatea de circulaţie este un principiu fundamental al Uniunii Europene.