• Tweet

Legea privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a fost respinsă de Senat (prima cameră decizională) în data de 10 noiembrie, a informat, marţi, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, într-o conferinţă de specialitate.

"În Uniunea Europeană, 24 de ţări au adoptat legea şi au înfiinţat această instituţie. Alte patru, respectiv Spania, Italia, Polonia şi România, sunt în stadiul proiectelor de legi. România a emis un proiect de lege, prin decizie a Guvernului, în vara acestui an. În data de 10 noiembrie, proiectul a ajuns în Senat şi a fost respins, însă, urmează Camera Deputaţilor", a explicat Vasilescu.

Recomandarea venise de la UE. Potrivit lui Vasilescu, şi la nivelul Uniunii Europene s-a înfiinţat un astfel de organism - Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) - ca urmare a evoluţiilor din timpul crizei şi de după aceasta, care a emis recomandarea ca fiecare stat să înfiinţeze un comitet similar. Conform recomandării, acest organism fie putea fi înfiinţat în cadrul Băncii Naţionale sau la Autoritatea de Supraveghere Financiară fie ca organism independent. România a ales a treia variantă, însă aceasta a fost respinsă în Parlament.

Acest proiect al guvernului a fost criticat atat de economisti, bancheri, analisti media, dar si de societatea civila, intrucat dadea o putere sporita acestui comitet, care devenea un soi de Supra-Guvern, care ar fi fost controlat direct de o mana de oameni intre care si guvernatorul BNR, dar si cei de la ASF.

Potrivit proiectului, se va constitui Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului, si va functiona ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national. Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri:

- guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei;
- presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara,
- doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru.

De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot. Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, in caz de egalitate de voturi, presedintele are vot decisiv. Membrii Consiliului general nu vor fi remunerati pentru activitatea desfasurata.

Obiectivul Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala este de a contribui la apararea stabilitatii financiare, inclusiv prin consolidarea capacitatii sistemului financiar de a rezista la socuri si prin diminuarea acumularii de riscuri sistemice, asigurand o contributie sustenabila a sistemului financiar la cresterea economica. In indeplinirea obiectivului sau, Comitetul si membrii Consiliului general nu solicita si nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati, institutii sau organism public ori privat. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3.

De asemenea, proiectul de lege stipuleaza obligativitatea mentinerii independentei BNR, conform art.130 din Tratatul privind functionarea UE, in ceea ce priveste deciziile privind politica macroprudentiala.

Principalele atributii ale Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala:
elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala;
colectarea si analiza informatiilor, precum si identificarea, monitorizarea si analiza riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare;
identificarea institutiilor si structurilor sistemului financiar relevante din punct de vedere sistemic;
emiterea de recomandari si avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor sistemice la adresa stabilitatii sistemului financiar national si monitorizarea implementarii acestora;
emiterea de recomandari sau avertizari pentru asigurarea implementarii recomandarilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;
monitorizarea implementarii recomandarilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) si a masurilor adoptate la nivel national ca urmare a recomandarilor si avertizarilor emise de CERS
emiterea de recomandari pentru asigurarea punerii in aplicare la nivel national a regulamentelor, deciziilor, recomandarilor, orientarilor, ghidurilor emise in domeniul supravegherii macroprudentiale, adoptate la nivelul UE
emiterea de opinii consultative in domeniul sau de competenta.
In plus fata de aceste atributii, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va avea responsabilitati si in ceea ce priveste coordonarea gestiunii crizelor financiare in sensul emiterii de recomandari in vederea stabilirii masurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare in cazul in care unul sau mai multi participanti la sistemul financiar se confrunta cu dificultati care au impact sistemic, precum si a monitorizarii implementarii acestora.

Destinatarii recomandarilor Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. In urma primirii unor astfel de recomandari sau avertizari, destinatarii au obligatia, potrivit proiectului de act normativ, sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari.

Comitetul publica anual un raport de activitate, pe care presedintele Comitetului il prezinta Parlamentului Romaniei pana la data de 30 iunie a anului urmator.

Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, intrucat stabilitatea financiara asigura un cadru economic prielnic implementarii strategiilor de afaceri, diminuand probabilitatea aparitiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. O politica macroprudentiala eficienta contribuie la diminuarea probabilitatii de aparitie a crizelor financiare. Mentinerea stabilitatii financiare si implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de crestere economica redusa sau negativa, diminuarea somajului, asigurarea accesului la finantare.