România, Grecia, Ungaria şi Spania nu aplică integral legislaţia comunitară privind lemnul, se arata intr-in raport UE

Postat la: 22.10.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

România, Grecia, Ungaria şi Spania nu au pus încă pe deplin în aplicare Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul, fiind posibil ca lemnul obţinut în mod ilegal să fie importat în continuare în UE prin intermediul acestor patru ţări, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europene.

Combaterea exploatării ilegale a lemnului joacă un rol crucial în eforturile de controlare a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, iar protejarea pădurilor reprezintă un mijloc primordial de a ajuta mediul. În acest sens, planul de acţiune inovator lansat de Comisie în 2003 a fost o iniţiativă binevenită. Totuşi, doisprezece ani mai târziu, rezultatele de ansamblu sunt limitate.

"Patru ţări (Grecia, Ungaria, România şi Spania) nu au pus încă pe deplin în aplicare Regulamentul UE privind lemnul, care a fost introdus pentru a preveni pătrunderea lemnului obţinut ilegal pe piaţa UE. În condiţiile în care veriga cea mai slabă a lanţului de control determină soliditatea de ansamblu a acestuia pe piaţa unică, lemnul obţinut în mod ilegal ar putea fi importat în continuare în UE prin intermediul acestor patru ţări", afirmă într-un comunicat Karel Pinxten, membru al Curţii, responsabil cu acest raport.

Pe de altă parte, Europa a promovat un regim de licenţe pentru a se asigura că ţările producătoare de lemn din întreaga lume exportă doar lemn obţinut în mod legal. "UE ar trebui să îşi facă ordine mai întâi în propria curte şi să dea un exemplu în ceea ce priveşte combaterea exploatării forestiere ilegale şi a comerţului cu lemn recoltat în mod ilegal", a arătat Pinxten. Auditorul extern al UE a examinat eficacitatea principalelor elemente ale Planului de acţiune al UE referitor la aplicarea reglementărilor forestiere, guvernanţă şi schimburi comerciale.

În perioada 2003-2013, în cadrul planului de acţiune, a fost alocată o sumă totală de 300 de milioane de euro pentru 35 de ţări. Două dintre aceste ţări, Indonezia şi Ghana, au făcut paşi importanţi în direcţia obţinerii unei licenţe definitive pentru lemnul pe care îl exportă. În general însă, progresele realizate au fost foarte lente şi pentru numeroase ţări a fost extrem de dificil să depăşească obstacolele din calea bunei guvernanţe. În intervalul de 12 ani de la introducerea planului de acţiune de către Comisie, nicio ţară parteneră nu a obţinut o licenţă aprobată în totalitate.

Faptul că nu a existat o planificare adecvată la nivelul Comisiei Europene şi că nu au fost stabilite priorităţi clare de finanţare în ceea ce priveşte ţările producătoare de lemn a reprezentat un factor important care explică această lipsă de progrese. Curtea recomandă Comisiei să stabilească obiective clare şi mijloacele de atingere a acestora,să îşi aloce resursele în ţările producătoare de lemn în care acestea pot avea cel mai puternic impact şi să se asigure că regulamentul privind lemnul este pus pe deplin în aplicare în toate statele membre.

De asemenea, CE ar trebui să introducă proceduri riguroase de evaluare şi de raportare pentru a urmări evoluţia iniţiativei şi să recurgă la organisme private de certificare cu o bună reputaţie. Regulamentul UE privind lemnul, vizând prevenirea importului de lemn obţinut în mod ilegal sau prevenirea introducerii acestuia pe piaţa UE, a fost adoptat de abia în 2010 şi a intrat în vigoare în 2013.

Punerea în aplicare în statele membre a fost lentă şi, la momentul auditului, şase ţări se aflau în situaţie de neconformitate. Recent, Letonia şi Polonia au fost evaluate ca fiind conforme, ceea ce înseamnă că mai rămân patru ţări, Grecia, Ungaria, România şi Spania, care nu au luat încă măsurile necesare.

Punerea parţială în aplicare a unei măsuri atât de importante transmite un semnal negativ ţărilor exportatoare de lemn, care şi-au intensificat eforturile legate de exploatarea exclusiv legală a lemnului. În consecinţă, UE riscă să fie acuzată că aplică standarde duble, se arată în comunicatul Curţii de Conturi Europene. Comisia ar trebui să ţină seama de recomandările formulate în raportul Curţii, precum şi de evaluarea în curs a iniţiativei, pentru a examina eventualele modificări care pot fi aduse abordării curente în vederea obţinerii unor rezultate mai tangibile.