• Tweet

Sub conducerea lui Adolf Hitler, Germania a invadat peste 20 de ţări din Europa şi Africa. Motivul invaziilor a variat în funcţie de fiecare ţară, iată doar câteva exemple dintre acestea în 11 ţări pe care le-a atacat.

1. Cehoslovacia

Prin ocuparea Sudetenland, regiune de graniţă aflată în nordul şi vestul Cehoslovaciei, Hitler marca începutul invaziei sale în Europa. Regiunea a fost cedată Germaniei de către guvernul ceh pentru a încerca să evite izbucnirea războiului. War History Online notează că Hitler a reuşit să-şi îndeplinească astfel două dorinţe. Unificarea tuturor vorbitorilor de limba germană în aceeaşi regiune şi crearea unei Germanii unificate. Al doilea obiectiv era reprezentat de testarea capacităţii de ascensiune a puterii sale în Europa.

2. Austria

Precum ocuparea Sudetenlandului şi Austria a reprezentat un scop al întregirii Germaniei. Austria făcea parte din Confederaţia Germană până când Prusia a renunţat la regiune în timpul Războiului Austro-Prusac din 1866. O primă încercare de includere a Austriei în Germania a avut loc în 1918, însă mai multe ţări s-au împotrivit. Pentru Hitler, preluarea Austriei, mişcare cunoscută cu denumirea de Anschluss, a reprezentat expansiunea Germaniei către graniţele sale naturale.

3. Polonia

După ce a unificat toţi germanii la un loc, Hitler a dorit ca aceştia să aibă mai mult loc în care să trăiască. ''Lebensraum'' ce înseamnă ''spaţiu pentru trăit'' reprezenta idea că germanii aveau dreptul de a deţine un teritoriu mult mai mare în care să se poată dezvolta. Acest lucru putea fi obţinut prin intermediul înlăturării persoanelor considerate inferioare de către regim, un exemplu fiind evreii. Totodată, Polonia era o ţară mare cu multe câmpuri agricole, care ar fi furnizat atât spaţiu cât şi resurse.

4. Danemarca

În sudul Danemarcei se aflau câţiva vorbitori de limba germană, iar naziştii au dorit ocuparea şi a acestui spaţiu. Însă motivul invaziei din 1940 a fost unul strategic. Norvegia era un teritoriu important pentru nazişti, iar Jutland din Danemarca ar fi reprezentat un punct propice din care puteau fi lansate atacurile către ţara nordică. Deşi Danemarca era mai mică decât Germania, prin preluarea ei naziştii au securizat graniţa nordică.

5. Norvegia

Motivele economice dictează majoritatea războielor la un anumit nivel, la fel a fost şi în cazul invadării Norvegiei de către Germania. Norvegia deţinea porturi neîngheţate care furnizau accesul către nordul Atlanticului, rutele sale comerciale fiind vitale pentru Europa. De asemenea, ţara furniza accesul şi către minele bogate ale Suediei. Atât comerţul, cât şi minereurile erau importante pentru câştigarea unui război.

Pentru o perioadă lungă de timp guvernul norvegian a încercat să rămână neutru. Deşi înclina mai mult către Marea Britanie decât către Germania, francezii şi britanicii au încercat să securizeze aceste resurse înaintea Germaniei. În cele din urmă, Hitler a învins cele două armate, a obţinut resursele şi şi-a asigurat o poziţie strategică care sprijinea comerţul şi industria germană.

6. Belgia

Încă din Primul Război Mondial, Franţa a construit o delimitare clară a graniţei cu Germania denumită linia Maginot. Atacarea acestei zone ar fi încetinit atacurile lui Hitler. Însă Franţa nu şi-a extins linia Maginot şi de-a lungul graniţei cu Belgia. În cele din urmă, Hitler a invadat Belgia pentru a păcăli apărarea Franţei şi pentru invadarea în cele din urmă a ţării.

7. Olanda

Invadarea Belgiei reprezenta violarea teritoriului olandez deoarce era necesară trecerea printr-o zonă din apropierea oraşului Maastricht. Herman Goring, liderul Luffwafffe, se temea că olandezii vor permite britanicilor să utilizeze baza lor aeriană pentru lansarea atacurilor împotriva Germaniei. Precum Belgia şi Danemarca, şi Olanda a fost invadată în cele din urmă din motive strategice.

8. Franţa

Ostilităţile dintre Franţa şi Germania existau încă de un secol în urma, din vremea lui Napoleon. În timpul Primului Război Mondial Franţa făcea parte dintre Aliaţii care au învins Germania. Răzbunarea era unul dintre punctele centrare de pe agenda lui Hitler, războiul dintre cele două ţări fiind inevitabil. Alianţa Franţei cu Polonia din 1921 i-a adus pe francezi în cadrul războiului şi i-a oferit lui Hitler scuza de care avea nevoie.

9. Marea Britanie, Insulele Canalului

Deşi teritoriul britanic nu a fost invadat, Insulele Canalului fiind apropiate mai mult de Franţa decât de Marea Britanie, au fost ocupate de nazişti. De asemenea, şi Marea Britanie era o putere pe care Hitler dorea să se răzbune şi căreia i-a declarat război după invadarea Poloniei. Fiind în plin război, germanii nu au putut permite deţinerea bazelor franceze de către britanici. În cele din urmă, la o scară mică, a fost invadată şi Marea Britanie. Invadate în luna iunie 1940, Insulele Canalului reprezintă unicul teritoriu britanic ocupat de germani în Al Doilea Război Mondial.

10. Uniunea Sovietică

La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania şi Uniunea Sovietică era aliate, dar înţelegerea nu a durat o perioadă lungă de timp. Ideologia nazistă şi comunistă erau opuse. Precum în majoritatea teritoriilor europene, şi germanii se temeau de comunism, iar Hitler a alimentat această frică. El credea că este necesar pentru planurile sale ca sovietiii să fie înfrânţi.

11. Italia

La începutul războiului, Italia era cel mai puternic aliat al Germaniei. Însă nici această înţelegere nu adurat. Din 1943 pierderile de pe mai multe fronturi i-au nemulţumit pe italieni. Aliaţii au invadat în iulie acelaşi an Italia, iar pe 25 iulie Mussolini a fost exclus de către guvernul care îşi dorea pacea, Însă Germania nu putea permite ca Italia să se predea. Astfel că l-au salvat pe Mussolini pe care l-au utilizat ca marionetă în zona nordică a Italiei. În acea perioadă Italia era ocupată în două zone, în nord de germani şi în sud de Aliaţi.

Sursa: descopera.ro