"Turnul Slăninilor", locul în care sasii îşi păstrează preparatele din porc

Postat la: 06.01.2017 |

Unii locuitori din satul Gârbova, judeţul Alba, stăpânit odinioară de saşi, îşi depozitează de secole preparatele tradiţionale de porc, în special slănina, într-o cămară comunală, construcţia primind numele „Turnul Slăninilor" sau „frigiderul satului".

„Turnul Slăninilor" se află în Cetatea Greavilor, în mijlocul localităţii Gârbova, şi a devenit un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează judeţul Alba. Cămara din turn este aerată şi lipsită de umezeală. Aici, saşii îşi depozitau, în anotimpurile reci, bucăţile de slănină. Mihai Boholţ, unul dintre localnicii care ţine cheia fortificaţiei, a declarat că tradiţia păstrării bucatelor în turn, veche de sute de ani, se menţine şi astăzi în rândul câtorva dintre gârboveni. "În Gârbova mai sunt acum circa 35 de saşi, iar locuitori peste 1.000. "Turnul Slăninilor" nu mai este cum era odată, însă tradiţia s-a păstrat, iar după sărbători mai mulţi oameni îşi aduc, aici, slănina", a declarat Mihai Boholţ.

Acesta a subliniat că acum toţi oamenii au un congelator în gospodărie, însă îşi aduc preparatele în cămara comunală de dragul păstrării tradiţiei. "Mai demult, oamenii nu aveau lăzi frigorifice şi nu aveau unde să-şi depoziteze bucatele. După sărbători sunt mai multe preparate depozitate, însă tot timpul se găsesc două, trei bucăţi de slănină. Clădirea a devenit punct de atracţie pentru turişti", a mai spus Mihai Boholţ. Pentru a nu încurca bucăţile de slănină fiecare familie are un loc precis. Mai demult, oamenii avea o ştampilă cu propriile iniţiale care se puneau după fiecare tăietură, pentru o bună contabilizare a "mărfii".

La intrarea în Cetate, înainte de a urca în "Turnul Slăninilor", stau dovadă câteva imagini din 1980, în care se poate observa procedura folosită. "Fiecare venea de acasă cu cuţitul, ştampila şi o cârpă pentru învelit slănina. Urca în turn, tăia slănina şi punea ştampila pe tăietura proaspătă, pentru ca fiecare să ştie cât a mai rămas, o împacheta şi mergea acasă", a povestit un localnic. Sătenii aveau voie să-şi ia porţia de slănină din turn doar de două ori pe săptămână, lunea şi vinerea. Când se trăgeau clopotele, era semn că se deschid porţile şi fiecare poate veni să-şi ia merindea.

Cu mult timp în urmă, potrivit localnicilor, sătenii îşi păstrau mâncarea în turn în caz de asediu, acestea fiind proviziile lor. Astfel, pe lângă slănină, mai erau adăpostite şi alimente de bază, precum grâne, fructe, legume, zarzavaturi, dar şi vin, pentru ca apărătorii cetăţii să poată rezista în cazul unor asedii mai lungi. Cetatea a fost construită în centrul localităţii de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reşedinţa nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară şi dispunea de un donjon romanic.

În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunităţii. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniţă, gigantic, alb, care se vede şi astăzi de la distanţă. "Turnul Slăninilor" a fost clădit ca un turn de poartă în urma extinderii cetăţii în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, iar înainte de a adăposti slănina, pe vremuri avea rol de apărare.

Tot în Cetate, mai poate fi vizitat un mic muzeu etnografic, unde sunt expuse costume tradiţionale şi unelte gospodăreşti. Cetatea Greavilor a trecut printr-un proces de restaurare care s-a încheiat în 2014, tocmai pentru a o introduce în circuitul turistic. Monument istoric şi de arhitectură laică, în prezent cetatea este considerată una dintre cele mai vechi şi mai bine păstrate din Transilvania.