• Tweet

Anul 2017 a fost marcat de dezbateri aprinse privind implicarea SRI în Justiţie, fiind contestate protocoalele serviciului cu parchetele, dar şi apropierea unor persoane din conducerea instituţiei de oameni politici cu probleme penale. După 12 ani, numărul „doi" din SRI a fost schimbat.

După decizia CCR din 2016, care a limitat colaborarea SRI cu sistemul judiciar, din mediul politic şi juridic au apărut tot mai multe voci care acuzau o implicare a serviciilor de informaţii în actul de justiţie. În primă fază, discuţiile s-au concentrat pe existenţa protocoalelor încheiate de SRI cu diferite instituţii ale statului, cel mai dezbătut fiind actul de colaborare SRI-Pachetul General. Existenţa lui a fost confirmată şi de procurorul general al României, însă a precizat că respectivii ofiţeri de informaţii nu făceau acte de urmărire penală, aceeaşi explicaţie fiind furnizată şi de SRI.

Monitorizarea atentă a dosarelor de corupţie de către SRI nu a fost un secret, chiar fostul şef al Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, a catalogat Justiţia drept un câmp tactic, într-un interviu din 2015, şi preciza că instituţia urmăreşte în instanţă, până la soluţionare, cauzele la care a contribuit. Surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că, înainte de decizia CCR, prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii SRI îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

Protocoalele de colaborare încheiate cu instituţiile statului au fost denunţate de conducerea SRI, directorul instituţiei mergând de mai multe ori în faţa comisiei parlamentare de control, cu valize de documente, pentru a explica situaţie actelor de colaborare. Pe un alt palier, SRI a fost adus în atenţia publicului la început de an şi dintr-o altă perspectivă, cea a legăturilor unor persoane din conducerea Serviciului cu politicieni cercetaţi penal. Primul caz este cel al fostului prim adjunct al SRI, Florian Coldea. După ce Sebastian Ghiţă a fugit din ţară, a făcut publice mai multe informaţii, unele susţinute de imagini, privind apropierea lui de Coldea. Ca urmare a atenţiei acordate SRI şi a dezbaterii publice care punea la îndoială corectitudinea acţiunilor serviciului, Florian Coldea a demisionat, dupa ce a fost aproape 12 ani şeful operativ al serviciului.

Locul lui a fost ocupat de generalul Gherghe Ionescu, iar Coldea a început să predea la Academia de Informaţii a SRI ca angajat cu contract civil, fiind ofiţer în rezervă. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea serviciului a ales ca SRI să fie reprezentată public de purtătorul de cuvânt şi de directorul general, iar despre celelalte persoane din conducere să fie furnizate cât mai puţine informaţii. Fostul parlamentar Sebastian Ghiţă, fugit din ţară, a făcut publice şi alte informaţii şi înregistrări menite să arate implicarea serviciului de informaţii în sistemul politic şi de justiţie, menţionând că mai multe dosare, ale unor oameni cunoscuţi, au fost măsluite.

Unul dintre cei la care s-a referit Ghiţă a fost colonelul Sabin Iancu, şef la SRI Prahova, acuzându-l că se află în spatele procurorului Negulescu care i-ar fi făcut dosarele fostului deputat. "Este vorba despre Sabin Iancu, care l-a selectat pe procurorul Negulescu să facă treburile murdare şi l-a ajutat să măsluiască dosare şi să găsească denunţători falşi şi mincinoşi. Acest Negulescu a folosit una dintre cele mai josnice persoane, aşa-numitul Răzvan Alexe pentru a obţine denunţuri în peste 20 de dosare care îl au ca denunţător", a spus fostul parlamentar în una dintre întregistrări. După ce numele lui Iancu a apărut de mai multe ori în spaţiul public, acesta a fost mutat din funcţia de şef al SRI Prahova la o altă unitate.

Sabin Iancu a fost înlocuit de colonelul Silviu Dumitru Deatcu. Noul şef şi-a păstrat funcţia doar câteva luni. A demisionat după ce a condus băut şi a lovit mortal o femeie de 35 de ani în apropierea localităţii ilfovene Tâncăbeşti, fiind cercetat de procurorii militari. Un alt angajat controversat al SRI a fost generalul Elena Istode. A aparut în fotografii din vacanţe de lux la Monaco şi Nissa cu familia politicianului Cristian Rizea. A explicat Comisiei de control al SRI că a fost colegă de facultate cu soţia fostului deputat, că a achitat o parte importantă a costurilor şi că a informat conducerea serviciului despre aceste ''activităţi''. Istode a fost şefa departamentului Securităţii Economice, potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public. Ca urmare a dezbaterilor din spaţiul public, a trecut în rezervă pensionându-se.

O altă etapă a dezvăluirilor legate de presupusa implicare a SRI în diverse medii, precum cel de afaceri, politic, justiţie sau mass media, a fost cea a informaţiilor furnizate de Daniel Dragomir, fost angajat al SRI, trecut în rezervă după ce a fost anchetat de DNA. Fostul ofiţer SRI a vorbit despre implicarea serviciului în Justiţie, despre legătura ofiţerilor de informaţii cu mass media, ajungându-se în zona publică la ideea existenţei unui stat paralel, beneficiarul fiind preşedintele României, Klaus Iohannis. Ideea este susţinută şi de persoane cu funcţii importante în statul roman, printre care Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului României.

Dragomir a făcut dezvăluiri referitoare la fostul şef al Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, în prezent secretar general al Serviciului, comisia parlamentară de control solicitând demisia acestuia. Fostul colonel spunea că Dumbravă ar fi fost văzut de multe ori la instanţă, că ar fi ajutat-o în carieră pe Alexandra Lăncrănjan, procurorul care îl investighează pe Liviu Dragnea, şi despre legăturile acestuia cu diverşi jurnalişti. La audierile din comisia parlamentară, Dumbravă a recunoscut că a lucrat cu Lăncrănjan, dar nu că ar fi ajutat-o în carieră. De asemenea, generalul a precizat că a mers la instanţe, însă nu pentru a influenţa actul de justiţie.