• Tweet

Schimbările climatice ar trebui recunoscute oficial drept „urgență sanitară mondială", avertizează cercetătorii care au realizat un amplu raport privind efectele încălzirii globale asupra sănătății. Aproape trei milioane de oameni au murit din cauza temperaturilor ridicate între 2016 și 2023, iar specialiștii solicită guvernelor să acorde prioritate finanțării măsurilor de adaptare a sistemelor medicale și a economiilor.

Concluziile apar în cea de-a zecea ediție a raportului Lancet Countdown, publicată miercuri de revista medicală, înaintea conferinței climatice COP31, programată între 9 și 20 noiembrie. Documentul a fost realizat de 146 de cercetători din 30 de țări, care au analizat impactul schimbărilor climatice asupra sănătății populației la nivel mondial.

Canicula a provocat aproape trei milioane de decese. Anul 2023 a înregistrat un record

Datele prezentate de specialiști arată că, din 2016, anul încheierii Acordului de la Paris, și până în 2023, ultimul pentru care sunt disponibile informații complete, căldura extremă a fost asociată cu aproape trei milioane de decese la nivel global.

Numai în 2023, aproximativ 710.000 de persoane ar fi murit din cauza temperaturilor ridicate, un nivel record care depășește numărul deceselor provocate de malarie sau HIV. Cercetătorii estimează că peste două treimi dintre aceste decese pot fi puse pe seama schimbărilor climatice generate de activitățile umane.

„La zece ani de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii avansează mai repede decât răspunsul global la aceste efecte" şi „chiar se accelerează", a afirmat Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului Lancet Countdown, în timpul prezentării raportului.

Cercetătorii cer declararea unei urgențe sanitare mondiale

În fața acestor rezultate, autorii studiului consideră necesară o reacție coordonată a statelor, care să trateze încălzirea globală drept o amenințare majoră pentru sănătatea publică.

„De aceea solicităm ca schimbările climatice să fie recunoscute ca o urgenţă sanitară mondială", a declarat Marina Romanello.

O asemenea decizie ar putea permite crearea unui „mecanism de intervenţie de urgenţă" la nivel internațional, după modelul celui utilizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în timpul pandemiilor.

Potrivit cercetătoarei, obiectivul nu ar trebui să fie gestionarea separată a fiecărei situații critice, ci stabilirea unui sistem comun de măsuri, capabil să funcționeze pe termen lung.

Cum au stabilit specialiștii câte decese sunt provocate de încălzirea globală

Pentru a identifica impactul schimbărilor climatice generate de activitatea umană, echipele de cercetare au analizat statisticile naționale privind mortalitatea asociată temperaturilor extreme.

Din totalul deceselor înregistrate au fost eliminate, prin estimări, cele care s-ar fi produs chiar și într-un scenariu fără schimbări climatice.

Metoda a fost explicată de profesorul Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney, care a arătat că temperaturile extreme ar exista și în absența încălzirii provocate de oameni, însă amploarea și frecvența lor ar fi diferite.

„Deşi există oricum perioade de căldură extremă, intensitatea şi frecvenţa acestora sunt amplificate de schimbările climatice provocate de om; de aceea înregistrăm mai multe decese decât am fi avut «fără acestea»", a explicat cercetătorul.

Raportul mai arată că, anul trecut, peste jumătate din suprafața terestră a fost afectată de secetă extremă pentru o perioadă de minimum o lună.

Pierderi de peste 1.000 de miliarde de dolari anual pentru economia mondială

Consecințele temperaturilor tot mai ridicate se reflectă și în activitatea economică. Potrivit estimărilor, reducerea productivității muncii din cauza încălzirii globale a generat pierderi de peste 1.000 de miliarde de dolari anual în ultimii trei ani.

Cele mai importante efecte economice au fost înregistrate în Asia de Sud-Est și Africa.

În aceste regiuni, pierderile ar fi reprezentat echivalentul a 3,9%, respectiv 3,2% din produsul intern brut.

Prin comparație, impactul economic estimat a fost de 0,2% din PIB în Europa și de 1,5% pe continentul american.

Progrese în 56 de țări, dar combustibilii fosili continuă să domine

În ciuda acestor evoluții, autorii raportului evidențiază și îmbunătățiri înregistrate la nivel internațional după 2016.

Dintre cele 194 de state membre ale OMS, 56 au luat măsuri pentru adaptarea sistemelor de sănătate la noile condiții climatice.

În paralel, au fost dezvoltate mecanisme de avertizare care permit anticiparea fenomenelor meteorologice extreme.

Investițiile în energie curată au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, o valoare de două ori mai mare decât fondurile direcționate către combustibilii fosili.

Cu toate acestea, petrolul, gazele și ceilalți combustibili fosili continuă să asigure 80% din energia utilizată la nivel mondial.

Poluarea atmosferică asociată acestora provoacă, potrivit raportului, aproximativ 2,73 milioane de decese în fiecare an.

Peste 323.000 de vieți salvate prin reducerea poluării

Cercetătorii au identificat cel puțin 77 de țări în care poluarea atmosferică provenită din utilizarea combustibililor fosili s-a diminuat începând din 2016.

Această reducere ar fi contribuit la evitarea a aproximativ 323.000 de decese.

„Un aer mai curat, sisteme de sănătate mai rezistente şi mecanisme de alertă (...) salvează vieţi în întreaga lume", se arată în document.

Finanțarea cercetării a crescut de șapte ori, dar banii ajung în principal în țările bogate

Raportul semnalează și diferențe importante în distribuirea resurselor destinate cercetării medicale privind efectele schimbărilor climatice.

În 2024, finanțarea acestui domeniu a ajuns la 316 milioane de dolari, de șapte ori mai mult decât nivelul anterior analizat.

Totuși, 84% dintre fonduri sunt direcționate către cercetători din statele dezvoltate, deși țările cel mai puțin dezvoltate se confruntă cu cele mai grave amenințări sanitare asociate schimbărilor climatice.

Marina Romanello a criticat ritmul și amploarea măsurilor adoptate până în prezent.

„Prea lente, prea modeste", eforturile depuse „nu vin în ajutorul celor care au cea mai mare nevoie de ele", a afirmat aceasta.

Cercetătorii reclamă dispariția unor date din Statele Unite

Realizarea ediției din acest an a raportului a întâmpinat și dificultăți legate de accesul la informații.

Marina Romanello a explicat că, pentru prima dată, echipele de cercetare nu au mai putut utiliza anumite surse de date, în special din Statele Unite.

Printre informațiile care nu au mai fost disponibile se numără cele privind subvențiile acordate combustibililor fosili, pe care autoritățile americane nu le-au făcut publice.

Totodată, directoarea Lancet Countdown a atras atenția asupra efectelor tensiunilor internaționale asupra preocupărilor legate de climă.

„Şi, de doi ani, instabilitatea geopolitică mondială a împins în plan secund încălzirea globală şi impactul acesteia asupra sănătăţii...", a subliniat ea, „în timp ce lipsa de acţiune riscă să agraveze această instabilitate".