Bancherul care a realizat cea mai mare escrocherie financiară din România

Postat la: 02.03.2018 |

Primul absolvent român al Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Financiare de la Viena, Aristide Blank, s-a născut în 1883 la Bucureşti, fiind fiul lui Mauriciu, asociat al celebrului cămătar evreu Jacob Marmorosch.

Aristide a intrat în 1914 în conducerea băncii Marmorosch-Blank - care finanţase eforturile de război ale României în 1877 - pe care a dezvoltat-o la nivel internaţional folosindu-şi relaţiile consolidate în calitatea sa de împuternicit financiar al statului înainte de Marele Război. În 1923, Marmorosch-Blank avea 25 de sucursale în ţară şi reprezentanţe la Paris, Istanbul, New York şi Viena. A devenit cea mai puternică instituţie financiară din România. Aristide Blank a cumpărat şi importante suprafeţe de teren în nordul Bucureştiului şi a investit în ziare, iar din 1930 a devenit consilier economic al regelui Carol al II-lea.

În anul 1927, Aristide Blank s-a implicat în lupta pentru putere de la vârful ţării. Astfel, în 1927, după moartea regelui Ferdinand, bancherul l-a sprijinit pe Carol să revină pe tron. Timp de trei ani, ziarele acestuia au vuit cu privire la reînscaunarea lui Carol al II-lea, lucru care s-a întâmplat în anul 1930. „După întoarcerea lui Carol, Blank a continuat să-l subvenţioneze. Reconstrucţia Palatului Regal, aducerea Elenei Lupescu, iubita regelui, şi îmbogăţirea familiei acesteia, toate i se datorau şi, de aceea, lui Blank nimic nu i se refuza. Bancherul a început să-şi extindă afacerile. Statul român îi vindea fabrici şi obiective industriale la preţuri derizorii, tot statul îl credita pentru a le cumpăra, iar Banca Naţională îi acorda ajutorul, fiind şi ea escrocată cu cecuri false, fără acoperire. Blank a început să-şi construiască noi palate, îşi servea musafirii în veselă de aur masiv, primind în 1930, pentru ajutorul dat lui Carol, marele Cordon al Coroanei României. ", scrie istoricul Anton Cargea în volumul „Pagini de istorie ascunsă".

Criza economică a făcut ca Banca Marmorosch-Blank să intre în incapacitate de plată în 1931, având un deficit de 3 miliarde de lei, şi nu a mai putut fi salvată nici de intervenţia regelui. Statul român i-a despăgubit pe deponenţii băncii până în 1940, cu o sumă totală de 5 miliarde de lei. Poet şi pasionat de teatru, Blank a rămas în România până în 1958, când a fost condamnat de comunişti la 20 de ani de închisoare. A scăpat prin relaţiile sale şi a murit în 1960 la Paris. În urma lui a rămas astăzi una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti.

Palatul Băncii Marmorosch Blank este o clădire din Bucureşti, sector 3, sediul Băncii Marmorosch Blank în perioada interbelică, construit între anii 1915-1923, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Edificiul este construit într-o tendinţă neoromânească formată din mai multe stiluri: bizantine, gotice, moldoveneşti. În interior, palatul este decorat în stilul Art Nouveau şi Art Deco de către Cecilia Cuţescu-Storck. În anul 1993, după un proiect al arhitectului Tiberiu Boitan, clădirea a fost extinsă spre centrul vechi. Clădirea se află pe str. Doamnei 2-6, sector 3. (sursa: capital.ro)