• Tweet

Uluitor: 2.374 de ursi, 1.586 de lupi si 898 de pisici salbatice au fost "recoltate" in Romania, intre 2007 si 2015, in urma derogarilor stabilite prin ordinul ministrilor Mediului. In ceea ce priveste rasul, cota aferenta acestei specii a fost eliminata incepand cu anul 2013, astfel ca numarul exemplarelor impuscate, in perioada 2007-2012, ajunge la 120.

Pentru sezonul 2016-2017, propunerea de ordin al ministrului Mediului, Apelor si Padurilor prevede aprobarea derogarilor pentru 552 de ursi, 657 de lupi si 482 de pisici salbatice, iar documentul s-a aflat in consultare publica, in perioada 21-30 septembrie. Propunerea de ordin se bazeaza pe un studiu anual de evaluare a efectivelor populatiilor de carnivore mari din Romania (realizat printr-un acord cu ICAS Brasov, Universitatea "Transilvania" Brasov si Fundatia Carpati), din care rezulta ca Romania are aproximativ 6.000-7.000 de ursi, 2.500-3.000 de lupi si 10.000-15.000 de pisici salbatice si care propunea, initial, reintroducerea cotei maxime de interventie pentru 78 de exemplare din specia ras.

Rezultatele studiului si implicit cotele maxime propuse spre derogare sunt contestate insa de sase din cei noua experti ai grupului de lucru pe carnivore mari, constituit la nivelul ministerului. In prezent, atat Ordinul, cat si studiul, dar si rezolutia votata de grupul de experti se afla pe masa de lucru a Academiei Romane care trebuie sa emita un aviz.

Directorul Centrului de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) - Universitatea din Bucuresti, prof.univ.dr. Laurentiu Rozylowicz, sustine ca nu se cunoaste "nici macar ca estimare grosiera" dimensiunea reala a populatiilor de carnivore mari din Romania. "Stim ca sunt multe animale comparativ cu alte state din Europa, dar nu stim cate si marja de eroare a estimarilor. Actualul sistem de numarare pe fonduri de vanatoare (numararea simultana a urmelor - n.red.) este ilogic din punct de vedere al biologiei speciei - un fond de vanatoare avand 50 kmp, in timp ce teritoriul unui singur urs este de 1.000 kmp.

Astfel, foarte usor pot sa apara numarari duble, triple sau chiar de mai multe ori. (...) In toti anii trecuti, cu exceptia ursilor, nu s-a impuscat numarul de exemplare trecut in ordinele de derogare. Asadar, daca vanatorii nu au gasit aceste animale sa le impuste, nu cumva sunt mai putine decat estimarile oficiale?", a declarat Laurentiu Rozylowicz.

Silviu Chiriac, consilier in cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Vrancea si membru fondator al Centrului de Reabilitare si Monitorizare a Carnivorelor Mari, sustine ca derogarile trebuie emise doar pentru acele animale-problema care produc pagube. "Pentru acele exemplare de ursi, de exemplu, care au deviatii comportamentale, care apar in intravilan sau in zonele turistice, da, trebuie aplicate astfel de derogari fara niciun fel de discutie. Derogarile trebuie aplicate acolo unde social si economic nu mai putem sa facem altceva. Trebuie sa fim, totusi, precauti", a precizat Chiriac.

De asemenea, Domokos Csaba, manager de proiect in cadrul Asociatiei pentru Protectia Pasarilor si a Naturii "Grupul Milvus", afirma ca vanatoarea nu micsoreaza nivelul pagubelor "nici la urs, nici la lup" si cu atat mai putin in cazul pisicii salbatice sau rasului, "care nu provoaca niciun fel de paguba". La randul sau, Magor Csibi, director de Program WWF in Romania, sustine ca, de cele mai multe ori, vanatorii nu elimina ursii-problema, ci pe cei care au valoare de trofeu si care "tin ordine in padure, in mod normal". "Ideea organizatiilor nu este sub nicio forma de a opri (vanatoarea - n.r.) sau a lasa comunitatile fara protectie, dar aceste derogari nu ar trebui sa fie folosite pentru partide de vanatoare care produc profit", a spus Csibi.

Mihai Pop, membru al Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Vrancea, sustine ca un trofeu de urs poate fi valorificat cu o suma medie de 5.000-7.000 de euro, iar pentru un urs cu adevarat mare trofeul poate sa ajunga si la 14.000 - 15.000 de euro. Directorul executiv al Fundatiei Conservation Carpathia, Christoph Promberger, sustine ca, dincolo de aprobarea unor niveluri maxime de interventie la carnivorele mari, mult mai importanta este realizarea unei "abordari strategice pe termen lung a acestei problematici, intr-o viziune normala si apropiata de realitate".

Borka Vitalis Levente, medic veterinar in Asociatia "Vets4Wild" scoate din latul braconierilor, in medie pe an, cam cinci-sase ursi. "In careva an s-a raportat catre UE ca exista braconaj in Romania - doi ursi pe an, ceea ce este science fiction, fiindca numai eu scot anual cinci-sase exemplare din latul braconierilor. Dar mai sunt si alti colegi veterinari care fac si ei acelasi lucru", a aratat acesta.

Pe de alta parte, directorul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi "Tarnava Mare" (jud. Harghita), Biro Leonard Marmureanu, spune ca vanatoarea este o meserie si nu un sport si ca AVPS-urile gestioneaza fondurile de vanatoare, hranesc animalele si le apara chiar si de braconieri. Potrivit lui Marmureanu, fiecare animal impuscat reprezinta un "trofeu", fiindca oricat de mic este capriorul, cerbul sau mistretul este "un privilegiu sa il impusti". El sustine ca pe suprafata de 110.000 ha pe care o administreaza exista o populatie de 304 ursi, iar cota care i-ar reveni, prin ordinul de ministru propus pentru 2016-2017, ar fi de zece ursi.

Potrivit acestuia, vanatorii sunt "intre ciocan si nicovala", adica intre comunitatile locale pagubite din cauza animalelor salbatice si asociatiile de protectie a animalelor. Purtatorul de cuvant al Ministerului Mediului, Teodora Metiu, a declarat ordinul nu va fi semnat de conducerea ministerului fara avizul Academiei Romane si fara a parcurge observatiile formulate de toti cei care s-au implicat in consultarea publica, a precizat aceasta.