Cade jolly-jokerul? Eșecuri pe bandă rulantă pentru Nicușor Dan: judecătorii confirmă abuzurile fostului edil

Postat la: 16.03.2026 |

Epopeea proceselor deschise de fostul primar general al Capitalei, pentru anularea autorizațiilor de construire emise de către fostul edil al Sectorului 2, Radu Mihaiu, continuă, transformându-se într-un eșec juridic repetat. Astfel, hotărârile succesive ale instanțelor, inclusiv unele definitive, confirmă faptul că Nicușor Dan a acționat în instanță fără a deține calitatea legală contestării acestor acte administrative.

Cele mai recente decizii ale Curtea de Apel București, pronunțate săptămâna trecută, în dosarele cu numerele 300000001094414 și 300000001093699, confirmă aceeași linie jurisprudențială: acțiunile introduse de primarul general sunt respinse pentru lipsa calității procesuale active. Mai exact, judecătorii au reținut, din nou, faptul că edilul Bucureștiului nu poate cere anularea unor acte administrative emise de către omologii săi de la sectoare, doar Prefectul fiind îndreptățit la asemenea acțiuni.

Conflictul a început după suspendarea Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2, document reinstaurat ca fiind valid, după ani de procese, tot de către judecători. În acel context, Nicușor Dan a inițiat o ofensivă juridică fără precedent împotriva administrației locale de sector, contestând în justiție zeci de autorizații de construire emise de primarul de la acea vreme, USR-istul Radu Mihaiu. Potrivit portalului instanțelor din România, fostul primarul general a atacat inițial 38 de autorizații, iar ulterior a solicitat revocarea a sute de acte similare emise între 2022 și 2023.

Deloc surprinzător, pe lângă prejudiciile uriașe cauzate investitorilor, care au rămas cu finanțări bancare blocate, unii dintre ei fiind obligați să renunțe la afacerile în domeniu, generând pierderi pe tot lanțul economic, nici proiectele publice nu au fost scutite de probleme, doar la nivelul Sectorului 2 pagubele fiind de aproape 2 miliarde de euro din fondurile europene și guvernamentale alocate infrastructurii (spitale, școli, pasaje, drumuri și baze sportive).

Cauzele puse pe rolul instanțelor au vizat atât administrația locală, cât și numeroși dezvoltatori imobiliari sau persoane fizice beneficiari ai autorizațiilor. Însă încă din primele dosare judecate la Tribunalul București, magistrații au stabilit un principiu clar: primarul general nu are competența legală de a ataca în instanță autorizațiile de construire emise de primarii de sector. Prin urmare, în repetate rânduri, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Instanțele au reamintit că, potrivit legislației administrative, controlul de legalitate asupra actelor emise de autoritățile locale este exercitat exclusiv de prefect, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, nicidecum de primarul general al municipiului. Cu alte cuvinte, anularea unei autorizații de construire poate fi cerută în instanță doar de prefect, de regulă în urma unui raport întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții. Judecătorii au subliniat că primarul general nu se poate substitui acestei autorități.

Aceeași concluzie a fost confirmată și la nivelul instanței supreme. Potrivit unor relatări din presă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că primarul general nu avea dreptul să atace în instanță autorizațiile emise de Sectorul 2, ceea ce a dus la menținerea valabilității actelor administrative contestate. În practica instanțelor, acțiunile lui Nicușor Dan au fost respinse una după alta. Tribunalul București a pronunțat mai multe hotărâri prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active, iar ulterior Curtea de Apel București a menținut această interpretare juridică.

Astfel, deciziile recente ale CAB în dosarele menționate consolidează această jurisprudență: instanțele resping constant acțiunile formulate de primarul general pentru că acesta nu are calitatea legală de a contesta autorizațiile emise de primarii de sector. Litigiile inițiate de Primăria Capitalei au vizat atât proiecte imobiliare majore, dar și construcții de dimensiuni mai mici, majoritatea inițiate de persoane fizice. Introducerea acestor acțiuni în instanță a avut efecte asupra dezvoltatorilor și investițiilor, deoarece procesele au creat incertitudine juridică pentru proiectele deja autorizate legal, 39 la număr.

În final însă, majoritatea acestor autorizații rămân în vigoare, deoarece instanțele au stabilit că acțiunile intentate de primarul general sunt inadmisibile din punct de vedere procedural. Deciziile succesive ale instanțelor configurează o linie juridică fermă: în sistemul administrativ românesc, primarul general nu are dreptul să conteste în instanță autorizațiile emise de primarii de sector, atribuția aparținând exclusiv prefectului.

Problema nu se încheie, însă aici. Pentru că majoritatea celor păgubiți de abuzul de drept se vor îndrepta împotriva Municipalității, putând demonstra că anii de întârzieri le-au generat prejudicii financiare substanțiale, gripând activitatea comercială și nu numai. În cazul unor sentințe favorabile reclamanților, aceștia vor fi despăgubiți din banii bucureștenilor, urmând ca Primăria să se poată îndrepta ulterior, pe cale civilă, împotriva actualului președinte.