• Tweet

Neglijenţa în serviciu ar putea fi dezincriminată, iar abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă a produs prejudicii mai mari de 200 de mii de lei. Printre beneficiari s-ar afla nume celebre precum Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, cel găsit de procurori drept vinovat moral pentru tragedia din clubul Colectiv.

Neglijenţa în serviciu ar putea fi dezincriminată, iar abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă a produs prejudicii mai mari de 200 de mii de lei. Printre beneficiari s-ar afla nume celebre precum Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, cel găsit de procurori drept vinovat moral pentru tragedia din clubul Colectiv. Unul din vinovaţii morali găsiţi de procurori în cazul tragediei din Clubul Colectiv ar putea scăpa basma curată. Cristian Popescu Piedone era acuzat de DNA că a eliberat ilegal o autorizaţie de funcţionare pentru Colectiv, iar DNA calcula un prejudiciu de 30.000 de lei.

Abuzul în serviciu nu va mai fi considerat infracţiune, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă dacă prejudiciul produs este de sub 200 de mii de lei. De asemenea, va fi dezincriminată infracţiunea de neglijenţă în serviciu. Un prejudiciu de sub 200.000 de lei a produs şi fostul procuror general al României, Tiberiu Niţu. Acesta a fost acuzat de DNA că a beneficiat ilegal de coloană oficială. La fel ar scăpa şi Gabriel Oprea, fost ministru de Interne. Şi plimbările lui cu o coloana oficială au costat statul mai puţin de 200.000 de lei. O viaţă uşoară vor avea şi toţi primarii.

Conflictul de interese va fi pedepsit doar dacă funcţionarul public a luat decizii din care a beneficiat soţul său sau rudele până la gradul doi. Astfel, faţă de legea actuală, nu va mai fi considerat conflict de interese dacă beneficiarii deciziei sunt persoanele cu care funcţionarul s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani. O altă modificare este cea privind instituţia denunţului. Astfel, dacă denunțul este depus la mai mult de șase luni de la comiterea faptei, denunțătorul nu mai poate beneficia de înlăturarea răspunderii penale. Ministerul Justiţiei a explicat modificările drept o transpunere în legislaţie a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Parlamentului European.

DNA vine însă cu critici dure. Procurorii anticorupţie susţin că decizia de a dezincrimina abuzul în serviciu, dacă prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei, nu are nicio legătură cu hotărârile Curţii Constituţionale. DNA atrage atenţia că se dezincriminează inclusiv nepunerea în funcţiune a barocamerei pentru arşi, de la Spitalul Floreasca, unde nu au putut fi tratate victimele din Colectiv. DNA nu este de acord nici cu condiţiile care se impun denunţătorilor, respectiv să sesizeze fapta în maximum 6 luni de la comiterea sa.

În cazul în care s-ar aplica noile preveri, Dan Voiculescu ar beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate pe motiv că are peste 60 de ani. Din pedeapsa de 10 ani de închisoare primită pentru privatizarea frauduloasă a ICA ar rămâne cinci ani, din care ar trebui să facă o treime, având în vedere vârstă înaintată. Cum Voiculescu a executat deja 29 de luni de închisoare, ar însemna că fracţia propusă pentru liberarea din arest s-a împlinit în urmă cu nouă luni şi ar trebui pus deîndată în libertate, potrivit News.ro. În plus, el nu ar mai trebui să achite prejudiciul.

Un alt personaj celebru care ar beneficia de aceste ordonanţe ale Guvernului Grindeanu este Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanţării Centrului Militar Constanţa. Pe lângă înjumătăţirea pedepsei, pe motiv de boală, acesta ar putea cere anularea mai multor probe din celelalte dosare pe care le are pe rol deoarece, potrivit ordonanţei, abuzul în serviciu poate fi cercetat doar dacă există o plângere prealabilă a părţii vătămate. Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă după ce DNA a constatat o pagubă de opt milioane de lei în dosarul finanţării nerambursabile din fonduri publice către diverse asociaţii şi fundaţii, dosar în care Constantinescu a fost trimis în judecată în aprilie 2015.

Gheorghe Ştefan, fost primar la Piatra Neamţ, ar putea ieşi şi el din închisoare după ce a fost condamnat la şase ani cu executare în dosarul Microsoft. Şi el ar beneficia de înjumătăţirea pedepsei având în vedere că are peste 60 de ani. Din pedeapsa rămasă ar trebui să facă obligatoriu o treime, adică un an de închisoare. Având în vedere că acesta a fost arestat preventiv şase luni, că a stat în arest la domiciliu alte două luni şi că se află din nou în arest în dosarul Microsoft din octombrie 2016, el ar împlini condiţiile pentru a fi liberat din închisoare după ce ordonanţele ar fi publicate în Monitorul Oficial.

Elena Udrea, trimisă în judecată în dosarul Gala Bute, ar putea fi un alt beneficiar al ordonanţei privind modificările aduse la "instituţia denunţătorului", având în vedere denunţurile care au vizat-o în timpul urmăririi penale. Astfel, ar fi anulate denunţurile făcute împotriva sa de Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării şi de Ana Maria Topoliceanu, cea mai bună prietenă a sa. Dacă denunţurile ar fi anulate, ar dispărea şi acuzaţia de luare de mită în cazul Gala Bute. Elena Udrea fost trimisă în judecată în aprilie 2015 sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. Procurorii spun că ea a coordonat un sistem prin care apropiaţii săi au primit bani de la mai multe firme pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de MDRT, o parte din sume ajungând la fostul ministru.

În cazul fostului procuror-şef al DIICOT Alina Bica, dacă s-ar adopta cele două ordonanţe de urgenţă, ar fi anulate denunţurile făcute împotriva sa de fostul consilier Ionuţ Mihăilescu şi de omul de afaceri Ovidiu Tender în dosarul în care Bica este judecată pentru luare de mită şi participaţie improprie la infracţiunea determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu. Ea a fost trimisă în judecată pe 25 septembrie 2015 în acest dosar, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop şi de omul de afaceri Horia Simu. Fostul procuror Alina Bica ar scăpa de acuzaţiile de abuz în serviciu în dosarele în care este trimisă în judecată în cazul despăgubirilor frauduloase de la Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP).

În acelaşi timp, dacă ar fi aduse aceste modificări, dosarul Microsoft 2 prin care s-a început urmărirea penală faţă de foştii miniştri Dan Nica şi Alexandru Athanasiu s-ar clasa, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Cei doi au fost puşi sub acuzare în noiembrie 2016 după ce ar fi cauzat un prejudiciu statului român în valoare de peste 100 de milioane de dolari în afacerea Microsoft 2 când au fost achiziţionate licenţe IT supraevaluate pentru instituţiile statului.

Un alt beneficiar al acestor ordonanţe ar putea fi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat în dosarul cheltuirii ilegale a fondurilor operative ale DIPI. Şi el este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În mai 2016, Oprea a fost trimis în judecată deoarece în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi al comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea ar putea beneficia direct de prevederile noilor ordonanţe. În cazul său, prejudiciul este de 108 .000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul în serviciu.