• Tweet

Vă prezentăm dovada că protocoalele secrete semnate de Ministerului Public cu Ministerul de Interne, binoamele și alte mixturi îndoielnice, care au pus la îndoială independența actului de justiție înfăptuit de Direcția Națională Anticorupție sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, nu se referă doar la perioada în care regina anticorupției a condus acestă instituție.

Abuzurile instituționale îndreptate împotriva justițiabilului, presiunile la care sunt supuși procurorii și protocoalele dintre justiție și instituțiile de forță ale statului sunt vechi de cel puțin un deceniu. Un referat din iunie 2008, semnat de trei șefi ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care se simțeau cu musca sereiului pe căciulă, face referire cât se poate de clar la "protocolul încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative". În fapt, documentul nu era altceva decât un protest scris al magistraților, care atrăgea atenția aspura ingerințelor externe, denunțând presiunile unor șefi ierarhici, numiți politic, în dosare sensibile de siguranță națională și terorism internațional, instrumentate de DIICOT. Având în vedere acestea, procurorii, posesori de certificate ORNISS de nivel strict secret de importanță deosebită, cereau protecție informativă prin intermediul ACVILA, formațiune aflată, la acea dată, în componența Ministerului Internelor.

Este cel puțin suspectă vrednicia de care dau dovadă, în ultimile luni, anumite cercuri de influență din mediul politic și ale mass-media, când vine vorba de declasificarea și înfierarea proletară a documentelor care au stat la baza activității "Binomului" SRI-Justiție, sub conducerea șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Nu există vreun dubiu că abuzurile unor magistrați protejați de Kovesi, SRI, MAI, ca dealtfel și intervenția serviciilor secrete în actul de justiție, ar fi distrus vieți și cariere. Știm astăzi că dosare DNA importante, de răsunet, au fost demarate sau mușamalizate (unele prin prescriere) la comandă politică, cu sprijinul spionajului intern sau extern.

Din lunga listă a protocoalelor încheiate de justiția română cu instituțiile de forță ale țării, unul dintre cele mai comentate a fost cel încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) cu Ministerul Administrației și Internelor în 2012. Documentul înseriat PICCJ-MAI 385/C/28.02.2012 scoate la iveală fapte demne de "întrecerile socialiste", după părerea jurnaliștilor specializați în domeniu. Printre altele, protocolul prevede că evaluarea ofițerilor de poliție judiciară (probabil și a procurorilor), se făcea în baza unor criterii comune PÎCCJ-MAI, în funcție de numărul persoanelor trimise în judecată și de reținerile și arestările operate de aceștia: "Prin acest protocol au fost stabilite criterii comune de evaluare a activității, respectiv, numărul de rechizitorii, valoarea prejudiciilor recuperate ori indisponibilizate și numărul măsurilor preventive dispuse". De aici, până la umilirea magistraților vulnerabili (vezi cazul Marius Cătălin Vartic) și manipularea soluțiilor în dosare importante, a fost numai un pas.

Referatul conducerii DIICOT

Tendința de vulnerabilizare și de a subordonare a magistraților unor interese străine justiției, are o istorie veche. Un referat din iulie 2008 dezvăluie nu numai existența unui protocol secret între ÎPCCJ și MAI (MIRA la acea dată), ci și temerea procurorilor DIICOT că "ceva" ar putea interveni și le-ar putea influenţa activitatea în cauzele complexe pe care le aveau în instrumentare. Acel "ceva" îi făcea pe procurori să nu se mai încreadă în Serviciul Român de Informaţii (SRI), instituţie cu prerogative în interceptări, care dispunea de personalul specializat şi tehnica necesară protecţiei contrainformative.

"Având în vedere protocolul încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, solicităm unităţii specializate ACVILA desfăşurarea unor activităţi de protecţie informativă care să includă monitorizarea terminalelor telefonice pe care le utilizăm precum şi identificarea unor eventuali vectori de ameninţare şi presiune", se arată în referatul semnat în data de 03.07.2008 de Angela Ciurea, procuror şef adjunct DIICOT la acea dată şi de Ciprian Nastasiu, procuror adjunct şi Doru Ioan Cristescu, șef de birou.

Întâmplător sau nu, semnatarii documentului aveau în instrumentare la acea dată aproape toate dosare doldora de documente clasificate strict secret de importanţă deosebită. Este vorba despre cazurile de spionaj "Stamen Stancev-Codruţ Şereş", "ALRO Slatina", "Nuclearelectrica", "Privatizările Strategice", "Afacerea Skoda", "Rompetrol", "Armamentul", "Fuga lui Omar Hayssam" ș.a. Ciurea a trimis chiar o listă cu dosarele aflate în instrumentarea magistrațiilor la data semnalării presiunilor, Asociaţiei Magistraţilor din România și apoi la CSM, din care spicuim:

" - dosarul privind traficul de armament disjuns din cel de mai sus în care s-a început urmărirea penală şi care cuprinde cu precădere documente clasificate (se află în instrumentarea mea la dată la care am demisionat)".

Revolta împotriva Laurei

Resorturile rebeliunii procurorilor DIICOT, din iulie 2008, aveau să iasă la iveală câteva luni mai târziu, când Angela Ciurea intra în război direct cu superiorii săi și cu serviciile secrete, după o întâlnire neautorizată cu "spionul" bulgar Stamen Stancev. De asemenea, sesizând lipsa de pregatire, neprofesionalismul și obediența Laurei Kovesi față de serviciile secrete și de Președinție, Ciurea contestase Ordinul 223/17 iunie 2008, semnat de șefa Ministerului Public, care modifica si completa Ordinul 24/23 aprilie 1997, privind aprobarea nomenclatorului arhivistic al grupării în dosare, a documentelor întocmite în activitatea instituției.

În notificarea nr. 101/ 08.07.2009-AMR, magistratul Ciurea, în calitate de avertizor public, notează:

"3. Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici de la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a determinat represalii asupra mea. "

Ar fi interesant să aflăm peste cine a dat ACVILA în cursul monitorizării telefoanelor procurorilor DIICOT. Cert este că, la începutul lunii mai 2009, în urma unui scandal mediatic jenant, unitatea specială ACVILA a fost desfiinţată. Ofiţerii unităţii speciale au fost demişi sau mutaţi în cadrul Jandarmeriei.

Eduard Ovidiu Ohanesian

DOCUMENTE ANEXATE AICI