• Tweet

În ziua în care Curtea Constituțională tăia puterile SRI, CSAT recunoștea că ofițerii serviciului participau la anchete în baza unor hotărâri secrete și nu în virtutea legii. Informația apare într-un document remis Uniunii Naționale a Judecătorilor, în cadrul scandalului numit generic „Câmpul tactic"

Uniunea Națională a Judecătorilor din România a făcut public un document primit în urmă cu aproape un an de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), legat de implicarea serviciilor secrete, în special a SRI, în activitatea de urmărire penală. Astăzi - când Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din munca efectivă de urmărire penală - rolul SRI pare a fi mult limitat, dar, așa cum reiese din documentul publicat de UNJR, rămân destule aspecte în care ofițerii de informații par să aibă atribuții dincolo de prevederile legale.

Disputa dintre magistrați și SRI a fost stârnită, în primăvara lui 2015, de o afirmație a fostului șef al Direcției Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbravă ( devenit la 1 august 2016 secretar general al principalului serviciu secret din România). E vorba de celebra declarație că Justiția este, pentru SRI, un „câmp tactic". Imediat au apărut reacții, multe legate și de faptul că o solicitare din 2014 a judecătorului Horațius Dumbravă - membru al Consiliului Superior al Magistraturii CSM) - privind numărul de ofițeri acoperiți din Justiție rămăsese fără răspuns.

Publicarea unui răspuns al CSAT din 19 ianuarie 2016 la solicitarea din 2014 nu a liniștit apele. CSAT susținea atunci că nu există ofițeri acoperiți între judecători și procurori, dar Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) a continuat demersurile lămuririi situației „câmpului tactic", susținând că există ordine secrete ale unor instituții fără atribuții legislative - se făcea referire la CSAT - în baza cărora SRI are atribuții dincolo de lege.

Documentul este un raport/răspuns al CSAT la lămuririle cerute de UNJR cu prilejul unei întâlniri din 11 februarie 2016. Documentul a fost redactat la 16 februarie 2016. Atunci, judecătorii au cerut ca răspunsul să nu cuprindă date secrete, pentru a putea fi publicat. Acum, organizația condusă de judecătoarea Daniela Gârbovan a considerat că e momentul publicării. Din scrisoarea CSAT aflăm că Legea 51/1990 - în baza căreia funcționează și SRI - nu acoperea creșterea fenomenului corupției și atunci - în loc să se aducă legii anumite corecții - s-a preferat să se meargă pe decizii ale CSAT, decizii secrete.

UNJR spune acum, citând răspunsul CSAT: „Deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat că, < prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale >. Argumentând că >, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate".

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetățenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt compețentele unor instituții ale statului. „Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care o definea ca și vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea că una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte", se mai arată în scrisoare.

Din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativoperative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor „persoane corupte" în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură și fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoștință de conținutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justiție. Cererea UNJR adresată Președintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a ramas fără un raspuns concret.

UNJR - citând informațiile obținute de la CSAT - constată un lucru cel puțin bizar: unele anchete se desfășurau cu echipe mixte ale SRI, parchetelor și Poliției. Singurul lucru care permitea aceste activități era o decizie a CSAT. UNJR descrie astfel acest lucru, folosind și paragrafe din scrisoarea CSAT: „Existența unor < echipe mixte > SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într- un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe diverse paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale".

Prezența acestor „echipe mixte" SRI-procurori, care nu au nici o bază normativă publică, a fost relevată și de directorul SRI, Eduard Hellvig. „SRI aloca resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes", a spus Eduarh Hellvig, la bilanțul DNA pentru anul 2015.

UNJR constată că această practică este în afara Constituției, lucru constatat, de altfel, și de Curtea Constituțională, exact pe 16 februarie, când a declarat neconstituțională folosirea în anchete a unor structuri care nu au atribuții de cercetare penală. După decizia Curții, oficial, multe lucruri s-au schimbat. Pe 16 februarie 2016, Curtea Constituțională a decis că formularea din Codul de Procedură Penală este mult prea ambiguă și obligă legiuitorul să o clarifice, în sensul ca în anchete penale să nu fie folosite orice „instituții ale statului", ci doar lucrători sau tehnică a instituțiilor cu atribuții în cercetarea penală. Toate atribuțiile SRI recunoscute de CSAT în documentul remis UNJR au dispărut ca prin minune.

Sursa: EvZ.ro