• Tweet

Curtea de Apel Alba Iulia a continuat în această săptămână judecarea dosarului privind delapidarea de peste 1 milion de euro de la agenţia CEC Bank Zlatna, în care este inculpată o fostă angajată a instituţiei bancare, Elena Meteşan. În sala de judecată au fost prezenţi câţiva clienţi ai băncii care nu şi-au recuperat sumele depuse la CEC.

Elena Meteşan a fost condamnată pe fond la 3 ani de închisoare cu executare şi la plata, în solidar cu banca, a sumelor de 4.227.940 de lei şi 236.981 de euro. Bani au fost plătiţi, deja, de către CEC către un număr de 268 de clienţi. La proces au fost prezenţi şi câţiva păgubiţi din zona oraşului Zlatna, care nu şi-au putut recupera banii, pe motiv că nu ar avea documente legale care să ateste faptul că au depus sumele solicitate la bancă. În această situaţie se află 129 de persoane, pe care reprezentanţii CEC au refuzat să le despăgubească. "Eu am băgat bani la CEC în 2001. Am chitanţa de deschidere de cont, plus încă cinci pe care le-am primit după aia. Mi-a mai dat un fel de chitanţe mai lungi pe care nu le mai am. Am pus 200.000 de lei şi mai am numa 89 de bani în cont. Am pus 100.000 şi apoi încă 100.000 de lei. Când m-am dus să iau pensia de la CEC, anul trecut, mi-a dat 100.000 pe care am actele. Mi-a zis că îmi dă restul luna următoare. Mi-a mai dat 10.000 de lei şi apoi încă 10.000 de lei. I-am zis să mi dea pe toţi, dar nu am mai primit nimic", a spus Traian Meteşan, de 73 de ani, prezent la Curtea de Apel Alba Iulia.

Acesta a dat în judecată CEC Bank, la Judecătoria Alba Iulia, şi solicită suma de 120.000 de lei. În total, 23 de persoane din cele 129 au intentat procese civile băncii până în prezent şi solicită recuperarea a peste 500.000 de lei. Problema acestora este că, pe lângă cheltuielile cu avocatul, trebuie să achite şi taxa de timbru. Bătrânul de 73 de ani a precizat că a trebuit să plătească suma de 3.700 de lei taxă de timbru. Un alt păgubit a spus că a reuşit să recupereze 5.000 de lei şi a rămas cu o pagubă de 6.000 de euro, plus 20.000 de lei. "Mi-a dat ceva, dar aş mai avea de luat 36.000 de lei", a spus o femeie prezentă, de asemenea, la proces, care susţine că are acte şi pe restul sumei. Oamenii cred că mai sunt vinovate şi alte persoane din cadrul băncii şi spus că, în urmă cu doi ani, a fost un control de la CEC, dar mai mulţi clienţi au fost anunţaţi ca să fie pregătiţi şi, astfel, nu s-a întâmplat nimic. "Mie mi se pare pedeapsa prea blândă 3 ani de închisoare. Mai ales că acum este bine, acasă. Noi ne gândim zi şi noapte acolo, la banii ce i-am muncit şi pe care nu vor să ni mai dea", a completat femeia nemulţumită.

Procesul în faza de apel era aproape să fie finalizat la termenul desfăşurat în această săptămână, însă s-a adus în discuţie existenţa unui al doilea dosar aflat în faza de cercetare penală la poliţie. În acest dosar, se fac cercetări cu privire la comiterea infracţiunilor de fals, uz de fals şi complicitate la aceste infracţiuni, respectiv complicitate la delapidare. Pe lângă Elena Meteşan este cercetată şi sora acesteia, Viorica Popa. Instanţa a decis să solicite, oficial, de la IPJ Alba informaţii cu privire la inculpata Elena Meteşan, respectiv dacă este vizată în cauză şi care sunt infracţiunile de care este acuzată. Finalizarea acestui dosar întârzie pentru că s-a dispus efectuarea a circa 300 de expertize grafologice în legătură cu documente eliberate de cele două surori pe vremea când lucrau la CEC Zlatna. Sunt suspiciuni că aceste documente au fost falsificate, prin realizarea unor semnături în locul clienţilor.

În declaraţia dată în faţa anchetatorilor, Elena Meteşan, care este în prezent în arest la domiciliu, a spus că nu a dorit să prejudicieze clienţii, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiţi şi nici nu a dorit să se îmbogăţească, pentru că ar fi donat banii sustraşi. A afirmat, în schimb, că era nemulţumită de condiţiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori şi de salariul primit. "Scopul urmărit de către inculpata Meteşan Elena a fost în primul rând de sabotare a activităţii CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unităţii şi în mod subsidiar de obţinerea unor foloase de natură financiară", se afirmă în motivarea deciziei de la Tribunalul Alba, prin care a fost condamnată la 3 ani de închsioare cu executare. O parte din banii sustraşi de la clienţi ar fi ajuns la parohii ortodoxe din Zlatna.

"Inculpata Meteşan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizând faptul că scotea sume de bani din conturile clienţilor prin următoarea modalitate: Întocmea un ordin de retragere în numele clientului, pe care îl transmitea în format electronic şefei de agenţie T.E., iar aceasta îl semna, având încredere în angajată, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Meteşan - n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Meteşan Elena, iar aceasta îşi însuşea suma de bani, semnând în locul clientului cu privire la primirea sumei de bani", se mai susţine în motivarea instanţei de la Tribunal. O altă metodă de delapidare era de a nu depune sumele de bani încasate de la clienţi în conturile de depozit sau chiar însuşirea acestor sume fără a deschide astfel de conturi pentru clienţii noi ai unităţii bancare.

În această a doua situaţie au fost identificate cazurile unor clienţi cărora, de regulă, le-a fost emis un document bancar intitulat "retragere/depunere numerar" - (retras din uzul bancar), conţinând date de identificare ale deponentului, descrierea operaţiunii (suma depusă), unitatea bancară, data operaţiunii şi semnăturile titularului împreună cu ale funcţionarelor bancare (ofiţer cont şi casier). În fapt, aceste documente nu au fost înregistrate niciodată în evidenţele unităţii bancare, fiind formulare care nu prezintă serii sau numere de identificare, doar antetul unităţii bancare şi astfel, o parte din clienţi au constat faptul că, deşi deţin aceste documente, nu au figurat niciodată cu cont de depozit deschis la unitatea bancară. Totodată inculpata a mai precizat că au existat cazuri în care clienţii îi dădeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, însuşindu-şi sumele de bani", se mai susţine în document.