• Tweet

În ultimele luni bulgarii vorbesc din ce în ce mai mult despre pericolul „scenariului românesc", care ar duce țara într-o criza economică de proporții.

Prin această formulare se descrie, practic, un scenariu în care deficitul bugetar crește rapid, datoria publică este din ce în ce mai mare, taxele pentru pentru populație și mediul de afaceri se măresc, în timp ce o porțiune tot mai mare din buget susține privilegiile unei caste oligarhice care deține controlul.

Prin urmare, sub amenințarea unei asemenea perspective, după ce Comisia pentru buget din Parlamentul de la Sofia a votat, printre alte măsuri, mărirea contribuțiilor pentru pensie din 2026, aceasta în particular fiind cea mai controversată decizie, mii de cetățeni bulgari au înconjurat Parlamentul în cel mai mare protest din ultima perioadă.

Analistul Emanuel Cernat a comentat evenimentele din țara vecină, explicând faptul că situația din Bulgaria reprezintă pentru noi o oportunitate foarte rară, pe care acesta o descrie plastic ca „oportunitatea de a citi ziarul de mâine". Iar în acest moment, adaugă acesta, dacă ne uităm la motivele pentru care bulgarii au ieșit în stradă, practic ceea ce încearcă ei să prevină este să ajungă într-o situație similară cu România.

„Protestele au fost generate de o decizie a guvernului de a crește veniturile bugetare pe spatele mediului privat. Au introdus o suprataxare în sistemul de pensii, o dublare a taxelor pe zona de dividende. Ei le-au crescut de la 5 la 10%, ori pentru români au crescut pentru prima oară de la 5 la 8%, iar de la 1 ianuarie, dacă va urma această decizie a Curții Constituționale care să aprobe acest pachet de legi, taxele se vor dubla încă o dată de la 8 la 16% și cu toate astea românii nu au spus nimic", arată Emanuel Cernat pentru ziare.com.

„Și nu ne referim aici la modul în care s-au derulat protestele de la Sofia, pentru că din păcate prima pagină a ziarelor a fost ținută de violențele înregistrate. Dar trebuie să ne uităm dincolo de aceste violențe, pentru că au fost generate de exact aceleași elemente din interiorul protestelor care încercau să deturneze sensul real al acestora. Și mai trebuie spus și că protestele au fost susținute de către opoziția proeuropeană și de către mișcările civice proeuropene la care s-au raliat și mișcările antieuropene, un paradox, într-adevăr", spune Emanuel Cernat.

Dar pe câtă vreme bulgarii știu să facă acest lucru și să-și ceară drepturile, iată, cu un rezultat palpabil, pentru că parlamentul s-a văzut nevoit să retragă proiectul de buget, în România acest lucru nu se întâmplă, adaugă acesta. Iar cât privește comparația cu poporul francez, practic referința europeană atunci când vine vorba despre mișcări de protest, Emanuel Cernat adaugă o dimensiune sociologică dialogului, explicând faptul că pentru noi este foarte greu să ne comparăm cu francezii.

„Era un comisar european care, într-o vizită în România, într-o întâlnire cu un înalt reprezentant al României, atunci când reprezentantul României a spus 'dar iată, stăm mai bine decât Bulgaria la acest capitol', comisarul european a încercat de o manieră delicată să ne atragă atenția asupra problemei de perspectivă pe care o avem și a întrerupt oficialul român: 'Știți, e un pic de neînțeles pentru noi, europenii, de unde această competiție pe care o aveți cu bulgarii, care dintre voi să fie ultimul'", povestește Emanuel Cernat.

Iar toate aceste lucruri, adaugă specialistul, trebuie să ne dea de gândit, pentru că, practic, vedem în acest moment că Bulgaria este pe primul loc în Europa la nivelul corupției, dar România este într-o vecinătate imediată și cu toate acestea nu reușește performanța pe care vecinii noștri au reușit-o, anume de a adera la euro.

În plus, acesta arată și faptul că deși românii au recurs, într-adevăr, la proteste în unele momente extreme - Ordonanța 13, protestele din 10 august 2018 - în alte momente manifestațiile publice au fost generate numai de diferite dorințe de deturnare politică a unor mișcări de stradă.

„Vedem mișcările sindicale care atunci când le convine își încurajează membrii să iasă în stradă, din nou, acest lucru fiind legat de dimensiunea politică a acestor manifestații, vedem cum partide politice din opoziție fac acest lucru, dar niciodată nu vedem mișcări cu adevărat spontane așa cum au fost cele de la Sofia", concluzionează Emanuel Cernat.

Totodată adăugând o dimensiune economică macro subiectului, consultantul de business Bogdan Mugescu arată faptul că economia Bulgariei este cam de 4 ori mai mică decât economia României, la o populație de trei ori mai mică. Dar pe de altă parte, spune acesta, Bulgaria trece de aproximativ doi ani prin niște transformări structurale importante, în primul rând datorită trecerii la euro, la care se adaugă, arată Bogdan Mugescu, faptul că par a fi încă o oază de costuri mici și taxare redusă în Uniunea Europeană, pentru că ei încă au cota unică de 10%.

„Dacă vă aduceți aminte, în 2007 când am intrat în Uniune și noi și ei în același timp, încă erau voci care spuneau că bulgarii meritau să intre și noi nu. Ecartul ăsta în ultimii 18 ani nu doar că s-a micșorat, dar noi i-am depășit de mult și la competitivitate, la PIB per capita, la industrializare și la IT, cred că singurul domeniu în care ei sunt peste noi este partea de turism. Dar ei exploatează mult mai bine ieșirea la Marea Neagră nu doar din punct de vedere al turismului, ci și din perspectiva comercială: porturi, rute ulterior feroviare, rutiere, aici stau mult mai bine decât noi în a fructifica accesul la Marea Neagră", explică acesta pentru ziare.com.

Bogdan Mugescu subliniază însă încă o dată faptul că trecerea la euro a fost un pas foarte important pentru Bulgaria, dar încă sunt lucruri de pus la punct, economia Bulgariei fiind mai fragilă decât a României. Iar în acest context, trebuie amintit faptul că deși bulgarii au stabilit pentru acest an o țintă de deficit de 3%, practic ultima condiție pentru a adera la euro, deficitul bugetar real al Bulgariei depășește la acest moment 8%, un semnal de alarmă în acest sens fiind tras de președintele Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria, Vasil Velev, la postul public de televiziune, potrivit Rador Radio România.

În același timp însă, mai spune Bogdan Mugescu, ceea ce noi nu mai avem iar vecinii noștri încă au, sunt salariile mici, ceea ce înseamnă că în continuare se pot promova ca o destinație cu costuri mici ale forței de muncă, la care se adaugă partea de taxare cu 10% cotă unică menționată anterior.

„Și o altă diferență este că populația Bulgariei îmbătrânește mai accelerat decât populația României. Și sigur că și ei au o problemă cu migrația, așa cum avem și noi, doar că la ei este un fenomen mai accelerat pe ambele părți - și de îmbătrânire și de depopulare. Media de vârstă în Bulgaria este cu 5-6 ani peste media de vârstă din România", arată consultantul de business. Nu în ultimul rând, cu referire la protestele recente, acesta mai explică și faptul că bruma de prosperitate care s-a câștigat în ultimii 5-10 ani, deși este mai mică decât în România, e importantă pentru generațiile tinere din Bulgaria.