• Tweet

Pe data de 2 decembrie 2016, Comisia Judiciară a Parlamentului italian a aprobat în unanimitate o lege care prevede închisoare de la trei la doisprezece ani și o amendă de la 50.000 la 300.000 de euro pentru oricine vinde, cumpără sau procură organe în mod ilegal în Italia. Legea mai prevede că în cazul în care infracțiunea este comisă de către o persoană care exercită o profesie în domeniul medical, aceasta își va pierde dreptul de a-și exercita profesia.

De asemenea, sunt pasibili de pedeapsă de la 3 la 7 ani și o amendă similară cu cea anterioară, cei care organizează sau promovează excursii efectuate cu scopul proliferării traficului de organe. Legi similare cu cea adoptată recent de parlamentul italian, au fost adoptate și de tări precum Spania, Taiwan și Israel. Deoarece Partidul Comunist Chinez continuă să recolteze organe de la prizonierii de conștiință, care nu au fost în prealabil condamnați de nimic, fiind persoane nevinovate, cum ar fi practicanții Falun Gong, uigurii, creștinii și tibetanii, celelate țări au cel puțin obligația să se asigure că nu devin complice la asemenea crime, pedepsind pe oricine se dovedește că a participat în traficul de organe pe teritoriul țării lor.

Acest proiect de lege a fost propus de Maurizio Romani (IDV) și aprobat de senatul italian în martie 2015, cu scopul de a introduce sancțiuni dure împotriva indivizilor care fac trafic de organe în cunoștință de cauză, acordând atenție deosebită asupra sistemului de transplant chinez care a condus la uciderea organizată a zeci de mii de victime. "China este a doua după SUA cu privire la numărul de transplanturi. Dar China nu are proceduri stabilite pentru procurarea de organe de la pacienții în moarte cerebrală - care este sursa principală de organe în țările vestice. De asemenea nu are un sistem național de partajare de organe. Cu toate acestea execută peste 10.000 de transplanturi pe an - mult mai mult decât numărul de prizonieri executați. De unde provin atunci aceste organe? În Italia nu avem puterea de a opri aceste abuzuri dar avem datoria de a face toate eforturile pentru a nu fi complici", a explicat Maurizio Romani în timpul dezbaterii din Senat în martie 2015.

Aceste atrocități au fost documentate și investigate timp de mai mult de 10 ani de catre David Matas - avocat canadian nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 2010, David Kilgour - fost Secretar de Stat Canadian pentru Asia Pacific și Ethan Guttman - jurnalist de investigație. Rezultatele investigațiilor lor au fost publicate în cărțile "Recoltarea Sângeroasă" - de David Matas și David Kilgour, precum și in "Carnagiul" - de Ethan Guttman, iar ultimul raport actualizat și publicat în iunie 2016 arată că în ciuda declarațiilor din China care susțin că de la 1 ianuarie 2015 ei au oprit folosirea de organe de la deținuții executați, este evident că această practică încă mai continuă.

Confesiunile unora dintre făptași, au condus la înființarea organizațiilor internaționale "Doctori împotriva Recoltării Forțate de Organe" și "Parlamentari împotriva Recoltării Forțate de Organe". În calitate de membru al Consiliului Consultativ al ONG-ului Doctori Împotriva Recoltării Forțate de Organe (DAFOH), și președintele Societății de Transplant israeliene, Dr. Jacob Lavee, a declarat într-un interviu recent că: "raportul are peste 700 de pagini având peste 2000 de referințe și analizează activitatea fiecărui chirurg de transplant. Sunt peste 700 de centre de transplant în China, raportul arătând în detaliu numărul de paturi, de medici, de publicații în chineză ale fiecărui spital, fiind imposibil ca numărul transplanturilor care se efectuează, să fie atât de scăzut, precum admit oficialitățile chineze. "

Referindu-se în special la doctorii și chirurgii chinezi care ucid oameni pentru organe, acesta declară: "Să ne reamintim că fiecare doctor, odată ce-și termină studiile, rostește jurământul lui Hippocrate al cărui prim principiu este primum non nocere - în primul rând să nu faci rău - și aici avem un grup - vorbim de sute sau mii de chirurgi chinezi care, de fapt, ucid oameni pentru organe. Mă repet, pentru ca oamenii să înțeleagă ideea - este ceva atât de oribil încât uneori oamenii nu vor să înțeleagă și spun că este imposibil să se întâmple. De fapt, DA, se întâmplă!"

Spre deosebire de restul lumii, în China, recoltarea de organe se desfășoară în spitale militare, cu complicitatea șefilor lagărelor de concentrare și a autorităților judiciare. Cei care sunt folositi preponderent de această industrie la nivel de stat sunt practicanții Falun Gong, al căror stil de viață sănătos, i-a făcut extrem de prețioși pentru această indistrie. Din calculele rezultate din ultimul raport de investigație al David Matas și David Kilgour, rezultă că timp de 17 ani, au fost recoltate între 60.000 si 100.000 de organe în fiecare an. Cu toate că Partidul Comunist a declarat în numeroase rânduri că va înceta recoltarea forțată de organe, acesta ori și-a reinventat legile, ori și-a reclasificat lagărele de muncă, ori și-a redenumit statutul prizonierilor din lagăre, sau pur și simplu nu și-a ținut promisiunile. Din cercetările efectuate, experții nu prevăd o schimbare fundamentală pozitivă în acest sens.

Falun Gong sau Falun Dafa, este o formă tradițională de exerciții line, dublate de un set de învățături morale bazate pe principiile Adevăr, Compasiune, Toleranță. Cum a început această persecuție inumană? În anul 1992, practica Falun Gong a fost făcută publică de către domnul Li Hongzhi. Inițial guvernul chinez și-a arătat sprijinul față de practică, datorită beneficiilor aduse sănătății. Însă, odată ce numărul persoanelor care practicau Falun Gong a crescut la câteva zeci de milioane, fostul președinte al Chinei din acea perioadă, Jiang Zemin, îngrijorat de contrastrul care se crea în popularitea și moralitatea practicii Falun Gong și Partidul Comunist Chinez, a folosit această ocazie pentru a crea o campanie politică comunistă după modelul campaniilor politice create de predecesorul său Mao Zedong. Astfel de campanii politice au scopul de consolidare a puterii liderilor acestora, prin învrăjbirea populației împotriva unui segment al acesteia și, prin urmare, crearea unei structuri piramidale de teroare și represie.

Jiang Zemin a creat instituția extralegală numită "Biroul 6-10", cu misiunea de a coordona campania de represiune, pornind de la trei directive date de Jiang Zemin: "Distrugeți-le reputația! Ruinați-i financiar! Eliminați-i fizic!". Totodată, mass-media de stat a instigat la ură populația contra Falun Gong. Mii și mii de practicanți, cărora nu li s-a dat dreptul de a se apăra în justiție, au fost aruncați în închisori, centre de îndoctrinare forțată și lagăre de concentrare, supuși torturilor fizice și psihice. În 2006, printr-o cercetare de pionierat, David Matas - avocat canadian specializat în drepturile omului - și David Kilgour - avocat și fost secretar de stat al Canadei - au dezvăluit atrocitățile, pe scară largă, de recoltare forțată pe viu a organelor de la prizonierii de conștiință Falun Gong. Această modalitate sinistră prin care guvernul chinez obține profituri uriașe de pe urma persecuției continuă și astăzi, fiind tot mai amplu documentată. Pentru lucrarea de investigație intitulată Bloody Harvest (Recoltarea sângeroasă), cei doi autori au fost nominalizați, în 2010, la Premiul Nobel pentru Pace.