• Tweet

In aceste zile, magistratii Curtii de Apel Cluj sunt consternati ca urmare a faptului ca pe site-ul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNARDCU) s-a publicat admiterea sesizării privind teza de doctorat cu suspiciuni de plagiere a judecătoarei Siserman Sorina.

Cunoscuta judecătoare de la Curtea de Apel Cluj a apelat la metoda copy-paste (vezi documentul in facsimil). pentru a-şi redacta teza de doctorat. "Gazeta de Cluj" a intrat în posesia dovezii ce atestă că aceasta a folosit paragrafe integral copiate din Istoria Dreptului Românesc si a relatat pe larg, la sfarsitul lunii august, povestrea suspiciuni de doctorat a judecatoarei Sorina Siserman.

Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, suspiciunile de plagiat au pornit de la o sesizare a avocatului clujean Mihai Neamț, posesor al unei vaste colecții de cărți rare de drept și fiul profesorului universitar doctor emerit al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca G.G. Neamț, nume emblematic al Şcolii clujene de gramatică a limbii române contemporane. Lucrarea cu titlul „Infracțiunea și pedeapsa în drepul penal român; de la codul penal din 1864 la cel din 1937" reprezintă o colecție de citate din opere consacrate precum Istoria Dreptului Românesc sau Tratat de Drept și Procedura Penală a profesororului Ion Tanoviceanu, spun autorii sesizării. Trebuie precizat ca Sorina Siserman este conferențiar universitar, membru în colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, judecător la secția penală și a ocupat 10 ani funcția de președinte al Tribunalului Cluj. Rămâne de văzut dacă în urma unui verdict de plagiat judecătoarea va rambursa sumele încasate ca sporuri pentru titlul de doctor.

Povestea suspiciunii de plagiat a judecatoarei Sorina Siserman a fost prezentata pe larg de catre ziaristii de la Gazeta de Cluj. Cu un soţ cercetat penal, Viorel Siserman, un cumnat complice al poliţiştilor ce l-au agresat pe Mucichescu, Costel Siserman, magistratul Curţii de Apel Sorina Siserman şi-a mai pătat odată reputaţia. După ce Gazeta de Cluj semnala în urmă cu trei ani că aceasta a încălcat mai multe legi şi însăşi ea recunoştea că în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate este vinovată, apar noi detalii despre cariera acesteia, bazată pe minciuni.

În urmă cu 10 ani, Sorina Siserman şi-a obţinut doctoratul prin lucrarea intitulată "Infracţiunea şi pedeapsa în dreptul penal român (de la codul penal din 1864 la cel din 1937)". Cu alte cuvinte, o lucrare interesantă ce ar fi însemnat descoperirile actualului magistrat, Sorina Siserman cu privire la evoluţia sau declinul modalităţilor de a combate încălcarea legii. Însă, la o aprofundare a celor "scrise" de doamna magistrat, şi cu puţină cultură generală, observăm că aceasta a plagiat din cartea Istoria Dreptului Românesc. Cu toate acestea, judecătoarea a fost selectivă şi pentru, cel mai probabil, a nu fi descoperită, a scos din context patru cuvinte. Spre exemplu, paragraful "Calea urmată de legiuitorul român a fost aceea a tiersajului. Proprietăţile funciare au fost scindate în două părţi şi anume: o treime a fost declarată proprietatea absolută a fostului proprietar, privată de orice drepturi de folosinţă ale ţăranilor, iar două treimi au fost apreciate ca fiind proprietatea deplină a foştilor clăcaşi cărora, astfel, li s-a recunoscut dreptul de proprietate", este un fragment plagiat din Istoria Dreptului Românesc, vol II, Partea II, pag 19-20. Lucrarea distinsei magistrat continuă preţ de câteva rânduri cu un paragraf personal, pentru a induce în eroare evaluatorul, iar următoarea propoziţie este, din nou, copiată din aceeaşi carte menţionată mai sus, astfel: „Ţăranilor li s-a dat o unică parte din terenul la care aveau dreptul, fiind obligaţi ca, în termen de 15 ani, să plătească pentru a se răscumpăra o sumă variind între 51,36-122 lei, după cursul visteriei". Reamintim că aceasta nu foloseşte informaţiile din carte pentru a cita din lege, ci ad litteram plagiază interpretarea şi şi-o însuşeşte, adăugând ici-colo şi o propoziţie autentică.

O iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal propune ca plagierea unor lucrări să fie pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar lucrările de doctorat sau ştiinţifice dovedite a fi plagiate să devină nule de drept, proiectul fiind discutat marţi în Comisia juridică a Senatului. Iniţiativa a fost susţinută în comisie de către senatorul independent Valeriu Todiraşcu, care a ţinut să precizeze că această iniţiativă aduce, pe lângă sancţionarea cu închisoare a furtului intelectual, şi anularea imediată a acelor lucrări ştiinţifice declarate a fi rezultatul unui plagiat. Reprezentantul Guvernului a precizat, în şedinţa Comisiei juridice, că Executivul nu susţine acest proiect, întrucât "plagiatul" este reglementat în legislaţia actuală şi s-ar crea o dublare a acestor sancţiuni privind drepturile de autor.

Senatorul Nicolae Vlad Popa (PNL) a precizat în cadrul discuţiilor că iniţiativa legislativă vine în acoperirea unui vid legislativ în acest moment în privinţa operelor de doctorat plagiate. "În legea privind dreptul de proprietate intelectuală, singurii care pot să sesizeze şi pot să se plângă împotriva unei astfel de fapte sunt autorii, cei care au fost copiaţi", a spus senatorul PNL, precizând că legea actuală este imposibil de aplicat. "Avem o faptă gravă care nu este pedepsită în România, pentru că există o cale prin care se poate bloca cercetarea plagiatului. De asta am semnat această iniţiativă, pentru că este o faptă gravă şi lucrurile stau rău în România, pentru că se consideră că furtul intelectual, atâta timp cât nu este pedepsit, este acceptat", a mai spus liberalul. Iniţiativa legislativă a fost supusă la vot, înregistrându-se 4 voturi "pentru" şi 4 voturi "împotrivă". Decizia Comisiei juridice a fost ca propunerea legislativă să meargă la plen fără un raport de admitere sau de respingere, urmând ca plenul să decidă în acest caz.

Astfel, se introducere un nou articol, 348, care prevede că "folosirea sau prezentarea ca originală a unei lucrări scrise sau a unei comunicări orale, inclusiv în format electronic, în care au fost introduse texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice din opere scrise ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale, dacă are ca rezultat obţinerea unei diplome, a unui titlu universitar sau academic, sau a unei poziţii profesionale, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar aceste lucrări şi comunicări sunt nule de drept".

Iniţiativa legislativă este semnată de 37 de parlamentari de la PNL, UNPR şi independenţi. Aceştia menţionează în expunerea de motive că actualul Cod Penal tolerează fraudarea prin plagiat şi facilitează obţinerea nemeritată de diplome şi titluri, pe baza unor lucrări neoriginale de diplomă, licenţă şi doctorat. În plus, actuala legialaţie facilitează plagiatorilor ocuparea de funcţii şi beneficierea de diverse avantaje materiale, după ce participă la diverse concursuri.

Gazeta de Cluj a mai semnalat un caz în care Sorina Siserman încălca legea. Atunci, magistrata şi-a recunoscut vina şi dramatic s-a pus "la dispoziţia" organelor de cercetare abilitate, însă nu s-a întâmplat nimic. La vremea aceea, în 2013, Sorina Siserman, aflată pe funcţia de preşedinte a Tribunalului Cluj se află într-o stare de incompatibilitate care i-ar fi putut încheia cariera. În urmă unei sesizări pe care am primit-o pe adresa redacţiei am realizat că şefa Tribunalului încalcă atât hotărâri ale CSM, cât şi legi ale României, fiind pasibila pentru excluderea definitivă din magistratură. Siserman este în acelaşi timp şi judecător şi conduce şi un departament de la Universitatea Dimitrie Cantemir, fapt care încalcă hotărârea CSM 821 din 2008. Gazeta de Cluj a solicitat atunci inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar şi Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să se autosesizeze şi să ia act de măsurile ulterioare.

Un alt lucru ciudat este că Sorina Siserman nu are declarat niciun venit de la Universitatea Dimitrie Cantemir pentru funcţia pe care o deţine. Ulterior, Sorina Siserman şi-a recunoscut vina: „Mi se reproşează că, în calitate de judecător, nu puteam deţine o funcţie de conducere la facultate. Adevărat, dacă aş fi ştiut de această hotărâre, bună sau rea, aş fi respectat-o! Nu am ştiut de ea şi prin urmare sunt vinovată. Trebuia să ştiu despre conţinutul ei chiar dacă pe ordinea de zi apărea la punctul respectiv un titlu din care nu am dedus că ar putea să-mi afecteze cariera (Solicitarea petentei Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiş" Arad). Trebuia să urmăresc momentul afişării hotărârii, indiferent de timpul scurs între data adoptării şi data publicării" se arată în declaraţia publică dată atunci de aceasta. Ne întrebăm dacă şi de această dată, Sorina Siserman va recunoaşte că a plagiat şi va demisiona din funcţia pe care o are, pe motiv că a ajuns acolo ilegal.

Ion Teleanu