• Tweet

Scandalul spionilor de la Interne care ar fi palmat niscai sume de bani din fondurile operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) la adăpostul secretului de stat scoate la iveală o meteahnă mai veche a spionajului românesc. Abuzul de secretizare. Ascunși sub legi vechi și abuzive și aflați sub influența dascălilor Securității de la conducerea țării, băieții cu ochi albaștri au găsit noi metode de a-și rotunji veniturile personale.

Sursele noastre afirmă că, sumele furate de agenții acoperiți ai DIPI sunt minuscule în raport cu aventurile afaceriștilor de la Serviciul de Informații Externe (SIE) sau de cei ai Serviciului Român de Informații (SRI). Sunt indicii mai mult decât rezonabile că, în spatele mult clamatei siguranțe naționale, se ascund sub titulatura de "Strict secret de importanță deosebită" infracțiuni grave, cum ar fi traficul ilegal cu armament sau cu droguri, trafic de influență, protecția lumii interlope, ș.a.m.d.

Ar fi îndeajuns să se redeschidă cazul "Cocaină pentru Venezuela", pentru ca magistrații să intre în mațele putrede ale traficului cu droguri de mare risc, operațiuni care, pe vremuri aduceau venituri substanțiale spionajului extern, astăzi fiind folosite pentru îmbogățirea unor persoane ocupate cu interesul național. "Țigaretele" anilor '90 sunt alte exemple de dosare cu file secretizate pentru a asigura somnul liniștit al ofițerilor de contrainformații de la SRI,SPP, al șefilor acestora și al președintelui țării din acea perioadă. Cât despre activitatea agenților SIE din Republica Moldova și modul în care au fost cheltuiți banii din fondurile operative ale MAE și SIE, ce să mai vorbim ! Cu ani în urmă, fostul procuror șef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu povestea despre fondurile secrete ale SIE, ORHIDEEA și ALEGRETO, găsite în dosarele "Răpirea din Irak" și „Armamentul". El a spus, el a auzit.

Oamenii lor

Și cum pentru măgăriile conspirate de mai sus, trebuie să ai oameni pe măsură, în ultimii ani, aflăm și noi, simpli plătitori de taxe și impozite despre deconspirările agenților acoperiți în politica și presa românească. Arhivele Securității ascund încă filiera de dame de companie care a proliferat în posturi de directori de bănci, directori de biblioteci, senatori, modele, staruri și starlete TV, fete bine instruite și băgate mai apoi în patul mogulilor postdecembriști. Căci dacă este vorba despre modele și deontologi conspirați, vorbim despre solde și salarii plătite de la buget. Astfel, nu am aflat nici până în ziua de astăzi cu cât erau unși politicienii și ziariștii cu pricina sau cum și-au construit aceștia averile impresionante.

Uite așa, deși fantomaticul procuror, avocat premier, etc, Victor Viorel Ponta, agent acoperit al SIE a fost detronat, statutul său real rămâne în continuare secretizat prin hotărâre de guvern. O analiză atentă a listei de colonei și generali promovați la secret de Gabriel Oprea în MApN, poate scoate la iveală agenții conspirați la adăpostul Armatei. Cazul colonelului Robert Turcescu nu este unic. Dar, a adus în atenția publică folosirea documentelor Ministerului Apărării Naționale, ca instituție de acoperire a serviciilor secrete. Conspirarea ofițerilor și agenților Securității sub pulpana armatei, Ministerului Afacerilor Externe sau sub acoperirea altor instituții și institute de cercetare este o metodă veche. Scriptic, încă din data de 23.07.1973, prin decretul nr. 363 (Strict secret de importanță deosebită) de constituire al Departamentului de Informații Externe, se dădea frâu liber racolărilor și conspirărilor agenților DIE în toate instituțiilor țării.

Despre conspirații SIE la Armată am aflat întâmplător

În august 2005, în presa centrală a apărut un comunicat al Poliției rutiere despre o tragedie petrecută în apropierea localității Sinești, din județul Ialomița. Victima A.C. adormise la volan provocând un accident mortal. L-am numit pe A.C. victimă pentru că, după o anchetă elaborată, jurnaliștii au scos la iveală subofițerul Alexandru Constantin, a fost doborât de oboseală după o zi de muncă la vila unui barosan, izbindu-se de un Cielo pe drumul care vine de la Urziceni. IPJ Ialomița spunea că victima figura ca angajat al Ministerului Apărării Naționale, la U.M. 02448 București.

Autoturismul figura în evidența U.M. 02544 din acelasi minister. Surpriza a venit chiar de la MApN care a negat că autoturismul le-ar aparține (U.M. 02544 fiind la acea data departamentul financiar al MApN). Cât despre UM 02448, conform purtătorului de cuvânt de la acea vreme, indicativul respective nu aparținea Armatei. În realitate, mașina era în dotarea Serviciului de Informații Externe, iar Alexandru Constantin, subofiter SIE, era detașat la Ialomița cu o misiune precisă. Lucra la vila șefului său, generalul Dorin Bârjovanu, de la Lilieci. Nu întâmplător, după cum aveam să aflăm mai târziu, Direcția de Resurse Umane a SIE purta indicativul UM 02448/U.

Un spion nehotărât. Ba la SIE, ba la MApN

Două documente identice emise la o diferență de 5 ani relevă faptul că MApN a protejat cadrele comuniste din fostul DIE/CIE, nu numai documentele ultrasecrete ale spionajului extern. Astfel, în ciuda intrării României în NATO şi mai apoi în Uniunea Europeană, MApN a acoperit şi plătit de la bugetul său atât de sărac, nu numai pensiile babane ale vechilor securişti, ci şi şmenurile ofiţerilor sub acoperire din cadrul Serviciului de Informaţii Externe. Existenţa unităţilor MApN la adăpostul cărora lucrează SIE reiese din cererile repetate ale fostului ofițer DIE Ion Hotăranu, pentru recunoașterea activității sale în cadrul spionajului extern.

În anul 2001, rezervistul DIE/SIE Ion Hotăranu a primit un document purtând antetul Ministerului Apărării Naţionale - U.M. 02453/2. Prin acesta se confirmă că "domnul Hotăranu Ion, fiul lui Iancu şi Ecaterina, născut la 06.06.1947 în localitatea Izvoarele, judeţul Mehedinţi, a fost cadru militar al unităţii noastre şi a realizat în perioada 01.11.1971 - 31.10.1980 următoarele venituri băneşti:...". După cum se poate observa în facsimilul de mai jos, adeverinţa eliberată în anul 2001 de Ministerul Apărării Naţionale este semnată şi ştampilată de şeful unităţii militare şi cel al serviciului financiar. Au urmat de-a lungul anilor un şir lung de cereri şi chiar un proces prin care fostul angajat DIE, şi-a cerut drepturile.

În anul 2006, același Ion Hotăranu primeşte altă adeverinţă cu un conţinut identic cu cel al documentului din 2001, emisă de această dată de Serviciul de Informaţii Externe. Din aceasta reiese că spionul a activat la SIE. Până și semnătura şefului serviciului financiar este identică cu cea de la UM 02453/2, (primită cu cinci ani înainte), numai că la Direcţia Personal semnează generalul Valeriu Ruşeţ, fost șef al Direcției Personal din cadrul SIE. Şi uite aşa, Hotăranu a aflat că are puteri paranormale: în perioada 01.11.1970 - 31.10.1980 activa ca ofiţer la Ministerul Apărării Naţionale şi în Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii (SIE), în acelaşi timp.

Mai în glumă, mai în serios, cazul de mai sus lămurește cine sunt generalii și coloneii de pe lista secretă cu avansări la MApN făcute de Gabriel Oprea și ce serviciu secret l-a legendat la MApN pe deontologul Turcescu.

Eduard Ovidiu Ohanesian