• Tweet

În primele zile ale lunii septembrie, în revista Q Magazine a apărut un articol ușor bizar, în care exista o acuzație clară și rostită de mai multe ori, dar lipsea cea mai mică probă ori informație concretă. E vorba de teza că familia Pandele-Firea ar fi interesată de exploatările de gaze din Marea Neagră, acesta fiind motivul declanșării atacului la Dragnea, cel care s-ar opune intereselor unor corporații străine. Adversarii lui Dragnea s-au grăbit să ia peste picior articolul, scris, ce-i drept, parcă pe genunchi; totuși, chiar să nu fie vreun bob de adevăr în poveste?

În rîndurile care urmează vom face o scurtă trecere în revistă a unor evenimente și persoane cel puțin interesante și care ridică serioase semne de întrebare legate de tema sus-pomenită. În 2016, guvernul a înființat, la cererea UE, o autoritate nouă, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO). O instituție-cheie pentru exploatările off-shore, care avea drept atribuții, între altele, respectarea dispozițiilor legale de către operatori și proprietari, inclusiv inspecții, control, investigari și măsuri de punere în aplicare. Pentru a-și exercita autoritatea, e clar că o asemenea instituție are acces neîngrădit la toate informațiile ținînd de perimetrele exploatate și de operațiunile desfășurate acolo. Informații, în general, al naibii de secrete.

în aprilie 2017, premierul Sorin Grindeanu îl numise președinte pe Constantin Gheorghe, un apropiat al magnatului Gabriel Comănescu, la rîndul său implicat în exploatări petroliere, inclusiv maritime și al cărui nume a fost vehiculat în scandalul legii off-shore. În octombrie anul trecut, premierul Mihai Tudose, băiatul de mingi al SRI, cum i se spunea, și personaj aflat în aceeași tabără cu Firea în războiul cu Dragnea, l-a demis pe Gheorghe, înlocuit cu Iulian Offenberg și l-a numit vicepreședinte al ACROPO pe Iulian Cliseru(foto). Foarte interesant, ba chiar exploziv, cvasi-anonimul Cliseru avea mult mai mult decît simpla calitate de soț al Speranței Cliseru, actualul prefect al Capitalei. De fapt, rolul lui ar putea fi cel cu adevărat greu în poveste.

De foarte mulți ani, el lucra în cadrul uneia dintre cele mai mari companii ale lumii - locul 7 mondial într-un top al respectabilității - e vorba de Maersk. Un concern care, pe lîngă că deține primul loc în lume între firmele de transport maritim, are operațiuni majore în domeniul exploatărilor off-shore de petrol. În plus, Maersk mai este și asociat cu gigantul francez Total, care derulează exploatări în Iran. Și are, de mulți ani, reprezentanțe și în țara noastră, unele care asigură nenumărate locuri de muncă în Voluntari, conform unor anunțuri de pe net. Cliseru era chiar un angajat de top în divizia sa, mai întîi Maersk Company Ltd-London, mai apoi, în ultimii ani, Maersk Tankers, fiind inginer-șef, cu un salariu de cca.14-15.000 de dolari pe lună la nivelul anului trecut, conform declarației recente de avere a soției.

Un profesionist autentic, cu un viitor strălucit, probabil, în cadrul unuia dintre giganții economici ai lumii, Cliseru face o manevră-șoc în toamna trecută: părăsește Maersk și vine în conducerea unei autorități de stat aproape necunoscută marelui public, pe un salariu de cca.7.000 de lei pe lună. La ACROPO evenimentele se succed rapid, însă: după schimbările de conducere din noiembrie, în martie anul acesta premierul Dăncilă îl demite pe șeful autorității, Iulian Offenberg, și îl numește președinte provizoriu pe vicele Cliseru, care rămîne bossul suprem la butoane, după care tot Dăncilă îl readuce la președinție pe Constantin Gheorghe (??!). Pe 5 iunie, altă surpriză: Cliseru e eliberat din funcție, tot de Dăncilă, din funcția de vicepreședinte - atenție mare! - la cerere.

De ce a plecat Cliseru din colosul Maersk ca să vină la ACROPO, unde terenul era atît de mlăștinos? De ce a plecat Cliseru din conducerea ACROPO fără să se mai știe unde s-a dus? (Ar fi interesant de aflat dacă s-a întors la Maersk)Cîteva zile mai tîrziu, un grup de 12 ambasade, între care, probabil în premieră, cea a Danemarcei, semnează un comunicat îngrijorat privind modificările legilor justiției. În aceeași zi, ambasada SUA dă un alt comunicat în care vorbește elogios despre beneficiile exploatărilor de gaze din Marea Neagră. Vreo legătură între comunicate, cum analizam la vremea respectivă, ori vreo simplă coincidență?

Cîteva săptămîni după plecarea lui Cliseru, soția lui e numită de guvern prefect al Capitalei (compensație menită s-o îmbuneze pe Firea?). După alte cîteva săptămîni, în debutul toamnei, se declanșează războiul pe viață ți pe moarte dintre Gabriela Firea și Liviu Dragnea, nu mult după celebrul miting al diasporei în urma căruia Speranța Cliseru și Firea dau cu subsemnatul la Parchetul General. Perioada scursă de cînd Iulian Cliseru ajunge la președinția ACROPO și pînă în prezent coincide cu declanșarea în presă și pe scena politică a războiului pentru legea off-shore, una ținută sub obroc multă vreme, în ciuda importanței sale uriașe.

Un război care e în plină derulare și nu e clar cum se va încheia.La cum se prezintă lucrurile, s-ar putea specula lesne că Iulian Cliseru a fost "detașat" de firma Maersk la ACROPO pentru a intra în posesia unor informații importante ori pentru a putea influența anumite decizii grele. Numai că readucerea lui Constantin Gheorghe la șefie de către Dăncilă a dat peste cap planul, spre furia familiei Firea-Pandele și a altor figuri interesate.
Nu știm dacă a fost așa, sigur e că agitația din jurul conducerii ACROPO, în ultimul an, a fost neobișnuit de mare pentru o instituție abia născută.

În condițiile în care familia Cliseru este o mare apropiată a familiei Pandele-Firea, actualul prefect lucrînd cîndva în primăria Voluntari, și ținînd cont de evoluția din ultimul an a soțului acesteia, afirmațiile că războiul Firea-Dragnea au parfum de petrol s-ar putea să nu mai pară chiar deplasate. Iar articolul din Q Magazine, în această lumină, ar putea fi perceput drept un soi de avertisment discret dat familiei Firea-Pandele, fără a se intra, însă, în amănunte, care ar putea deranja toate părțile implicate. Dacă e așa, e clar că miza marelui scandal politic din ultima vreme nu are legătură cu oarece funcții prin partid ori cu viitoare candidaturi, ci cu niște sume care se scriu cu minim nouă zerouri, în euro. (Bogdan Tiberiu IACOB)