• Tweet

Puternicul ziar The New York Times dedică azi spații ample unei analize a situației de criză din România, afirmînd că CCR a anulat alegerile fără a exista dovezi, ci doar exprimări vagi din rapoartele serviciilor secrete.

Ziariștii americani spun că acest lucru a făcut jocurile Rusiei, care a prins ocazia să pună la zi democrația occidentală "selectivă", în care iese numai cine trebuie și remarcă faptul că anularea alegerile e specifică țărilor în care s-au dat lovituri de stat militare, oferind și exemple, iar consecințele anulării au durat ani în șir. "În România, mulți au rămas cu un sentiment de greață" conchide ziarul.

"Mulți occidentali au aplaudat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, cîștigat de un candidat favorabil Moscovei, dar chiar și adversarii lui spun că acest lucru ridică întrebări îngrijorătoare cu privire la democrația românească. Cînd România a anulat luna aceasta primul tur al alegerilor prezidențiale cîștigate de un candidat ultranaționalist favorabil Moscovei, mulți occidentali au aplaudat ceea ce au salutat drept o „soluție" la un proces democratic care a mers prost.

Cu toate acestea, ordonînd repetarea alegerilor, Curtea Constituțională a României a oferit un cadou propagandistic Rusiei, care a ironizat mult timp angajamentul declarat al Occidentului față de democrație, considerîndu-l un simulacru care se aplică doar atît timp cît partea „greșită" nu cîștigă. La aproape trei săptămîni de la decizie, nu a fost încă stabilită o dată pentru un nou vot. „Sunt sigur că toate aceste jocuri sunt perfect de înțeles pentru orice observator mai mult sau mai puțin obiectiv", a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, după decizia din 6 decembrie a instanței române. Ambasada Rusiei la București a postat comentariile batjocoritoare ale lui Lavrov pe site-ul său.

Elon Musk, care a preluat punctele de vedere ale Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, a intervenit, de asemenea, interpretînd greșit decizia unanimă a unui tribunal român format din 9 membri ca fiind diktatul unui singur judecător: „Cum poate un judecător să anuleze alegerile și să nu fie considerat un dictator?", a spus el pe rețelele sociale săptămîna trecută. Chiar dacă Lavrov și Musk sunt adesea acuzați de promovarea unor teorii ale conspirației exagerate, comentariile lor au ridicat o întrebare care i-a îngrijorat și pe criticii de lungă durată ai Rusiei: Cum poate fi corect să invalidezi buletinele de vot ale alegătorilor la jumătatea unui scrutin?

Curtea a ordonat un nou vot după ce Călin Georgescu, un ultranaționalist puțin cunoscut anterior, a uimit principalele partide politice din România cîștigînd primul tur al cursei prezidențiale din 24 octombrie. Instanța a intervenit cu doar două zile înainte de un al doilea tur de scrutin pe care Georgescu părea bine poziționat pentru a-l cîștiga. Curtea a lăsat la latitudinea guvernului alegerea unei date pentru organizarea de noi alegeri, dar acest lucru a însemnat așteptarea formării unei noi administrații în urma alegerilor parlamentare separate de la 1 decembrie. După săptămîni de tîrguieli, partidele principale păreau pregătite luni să formeze în sfîrșit un guvern de coaliție care să excludă forțele naționaliste.

Chiar și centriștii au criticat intervenția Curții Constituționale. Elena Lasconi, rivala de centru a lui Georgescu în turul doi anulat, a calificat-o drept „ilegală" și a declarat că „zdrobește însăși esența democrației - votul". Critic acerb al președintelui rus Vladimir V. Putin, ea a avertizat într-o declarație furioasă că România riscă să devină „bătaia de joc a dictatorului de la Kremlin. Ajunge!"

Curtea Constituțională și-a justificat decizia surprinzătoare de a relua alegerile din România de la zero în mare parte pe baza unor rapoarte declasificate ale serviciilor de informații care indică un posibil amestec al Rusiei și pe baza dovezilor că o avalanșă de videoclipuri TikTok în sprijinul dlui Georgescu, candidatul ultranaționalist, „ar fi putut fi coordonată de un actor statal". Potrivit Curții, alegerile au fost afectate „de numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale" care „au denaturat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni" și „au subminat egalitatea de șanse a concurenților electorali"(...)

Documentele serviciilor de informații desecretizate de România nu au furnizat nicio dovadă a unui rol al Rusiei, ci doar observația că „Rusia are o istorie de interferență în procesele electorale ale altor state" și afirmații vagi că ceea ce s-a întîmplat în România a fost „similar" cu interferența electorală bine documentată a Rusiei în Moldova vecină. Întrebările dacă Rusia a jucat într-adevăr un rol semnificativ s-au intensificat săptămîna trecută, după ce o publicație de investigații a raportat că o campanie TikTok care a sfîrșit prin a ajuta candidatul ultranaționalist fusese inițial plătită de un partid de centru, posibil pentru a lua voturi de la un alt candidat de extremă dreapta.

Lipsa de dovezi solide care să indice Moscova, a declarat Anton Shekhovtsov, un politolog ucrainean care a studiat și a avertizat de ani de zile împotriva amestecului Rusiei în alegeri, sugerează că decizia tribunalului român „pare să fi fost motivată de nemulțumirea că un candidat „greșit" a ieșit învingător în primul tur".

Această suspiciune plasează România într-un grup restrîns de țări, majoritatea țări în curs de dezvoltare din America Latină, Africa și Asia, care au anulat alegerile la jumătatea drumului. Rezultatele alegerilor au fost rareori anulate pînă acum în Europa, cu excepția țărilor ocupate de Armata Roșie după cel de-al Doilea Război Mondial, cum ar fi Ungaria, unde alegătorii au respins candidații comuniști pentru Parlament la alegerile din 1945, dar apoi alegerea lor a fost invalidată cînd mulți dintre învingători au fost arestați. (Comuniștii din România au evitat ca partea „greșită" să cîștige primele alegeri postbelice din țara lor în 1946: și-au arestat adversarii înainte de vot).

În afara Europei, alegerile au fost anulate mult mai frecvent, adesea ca urmare a unei lovituri de stat militare, așa cum s-a întîmplat în Myanmar în 2021 și în Algeria în 1992. Consecințele au fost de cele mai multe ori grave, implicînd adesea ani de conflict, a declarat Martin Evans, profesor de istorie la Universitatea Sussex din Marea Britanie și coautor al unei cărți despre tulburările provocate de alegerile anulate din 1992 din Algeria, „Algeria: Anger of the Dispossessed".

„Din punct de vedere istoric, nu este niciodată o idee bună să anulezi un scrutin", a declarat Evans. Georgescu, cel care a plasat creștinismul ortodox în centrul campaniei sale electorale, a acuzat Curtea Constituțională că merge împotriva voinței lui Dumnezeu și săptămîna trecută a avertizat că judecătorii se vor confrunta cu „pedepse lungi cu închisoarea" dacă nu revin asupra deciziei lor de a anula alegerile. Evans a spus că România, în calitate de membru al Uniunii Europene, a fost sever constrînsă în ceea ce privește cît de mult și cît de mult timp se poate abate de la normele democratice. UE, a declarat Evans, „joacă un rol important în ancorarea democrației în România" și se poate asigura că România își îndeplinește promisiunile de a organiza rapid noi alegeri.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles au păstrat pînă acum tăcerea cu privire la votul anulat din România, insistînd asupra faptului că modul în care statele membre gestionează alegerile este responsabilitatea lor. Acest lucru contrastează cu criticile lor vehemente față de ceea ce Uniunea Europeană consideră a fi alegerile fraudate din octombrie din fosta republică sovietică Georgia, în care forțele pro-europene au pierdut în fața partidului de guvernămînt, din ce în ce mai apropiat de Moscova.

Unele state europene au aplaudat răspunsul României la neregulile electorale. Ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a salutat decizia instanței, declarînd pe X că „democrația a prevalat" deoarece „s-a găsit o soluție în conformitate cu Constituția României". Oficialii din Germania, statele baltice și alte țări au exprimat același punct de vedere. Cu toate acestea, în România, mulți au rămas cu un sentiment de greață" se mai arată în analiza NYT.