Documentul care critică starea celor 2.013 baraje din România. Un număr mare sunt în prag de dezastru și nu au autorizații de funcționare

Postat la: 06.12.2025 |

Situația critică a barajelor și digurilor din România, evidențiată de dezastrul de la Paltinu, arată că infrastructura hidrotehnică esențială este în mare parte neautorizată, neîntreținută și supravegheată insuficient, expunând populația și bunurile la riscuri majore în caz de inundații sau accidente. Avertismentele autorităților și rapoartele Curții de Conturi privind starea degradată a barajelor și lipsa experților atestați rămân până azi neimplementate, subliniind urgența unor intervenții sistematice și eficiente.

În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze fiind lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora. Documentul avertizează despre riscul unor accidente grave la baraje, cu efecte negative asupra siguranței populației și a bunurilor din zonă. Raportul Curții de Conturi precizează că în România capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată semnificativ.

Mai exact, din totalul de 2.013 baraje care existau în România în anul 2021, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Un număr șocant de 221 de baraje aveau autorizația de funcționare expirată, în timp ce 809 dintre baraje nu au fost niciodată autorizate. Un număr de 121 de baraje care prezintă risc de accidente se aflau în 2023 în această situație.

"În cazul barajelor, care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu întreprind lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, majoritatea în administrarea altor deținători, acestea pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora", se precizează în raportul Curții de Conturi. Evaluarea stării barajelor și a digurilor nu se poate face, având în vedere că nu există experți atestați.

"Trebuie menționat faptul că procesul de autorizare/reautorizare a barajelor este un proces continuu, autorizațiile de funcționare în siguranță expiră la momente diferite fiind urmate de demersuri pentru obținerea noilor autorizații (inspecții tehnice, elaborarea documentației de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor și avizare în Comisiile Teritoriale). Astfel, inexistența unei autorizații de funcționare în condiții de siguranță nu implică și avarierea implicită a acestor lucrări în cazul producerii viiturilor. În cazul barajelor, care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu întreprind lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, majoritatea în administrarea altor deținători, acestea pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora", se arată în raport.

Așa se ajunge la situația în care Administrația Națională Apele Române (ANAR) administrează 9.391 kilometri de diguri fără ca acestea să dețină autorizație de funcționare de la Ministerul Mediului, pentru că nu are cine să le evalueze.

"Până în prezent nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță. Atestarea experților trebuie să fie efectuată de către o Comisie de atestare a cărei componență nominală se aprobă prin decizie a Comisiei Naționale pentru Siguranța Digurilor (CONSIDIG), comisie care nu a fost constituită în perioada auditată. În lipsa unei atestări a experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, nu au fost întrunite condițiile de eliberare a acordurilor și autorizațiilor de funcționare a digurilor în condiții de siguranță", se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi a găsit nereguli grave și la lacurile de acumulare care ar trebui să protejeze Capitala de inundații. Se atrage atenția că pe râul Dâmbovița, podurile Operă și Hașdeu au fost construite necorespunzător. Dacă Lacul Morii și acumularea Dragomirești s-ar umple, albia orășenească a râului Dâmbovița nu ar putea prelua viitura, la capacitatea pe care o are în prezent.

La barajul Lacul Morii nu au mai fost realizate lucrări importante de întreținere/reparații capitale după anul 2008, deși a fost semnalată încă din anul 2018 funcționarea necorespunzătoare a sistemului de drenaj perimetral, care poate conduce la incidente de ridicare a nivelului freatic.

Pe lacul Pantelimon nu a fost finalizat sistemul de drenaj pe malul drept, nu a fost finalizată și echipată nici ecluza, existând proprietăți și locuințe particulare în cuveta lacului. Situația este asemănătoare și în cazul lacului Fundeni. Acolo este cunoscută situația cartierului Ostrov, unde există locuințe construite sub cota maximă de exploatare.

Pentru Barajul Buftea, în cei 85 ani de funcționare continuă, nu au fost realizate decât lucrări de reparații curente, chiar dacă de la data punerii în funcțiune și până în prezent, construcția hidrotehnică a fost supusă unor fenomene hidro-meteorologice și seismice importante, de genul seismelor importante din anii 1940, 1977, 1986 și 1990 sau viiturilor importante din anii 1941, 1970, 1975, 1979 și 2005.