• Tweet

Klaus Iohannis a izbutit sa-i enerveze pe ziaristii pe care i-a invitat in deplasarea de la Bruxelles. Acesta si-a intrerupt discursul de doua ori, o data pentru a pornit un televizor, iar a doua ora pentru ca a sunat un telefon mobil al unui jurnalist. De fiecare data, Iohannis a stat tacut mai bine de 15 secunde.

Daca prima data Klaus Iohannis s-a enervat facand o grimasa, a doua oara presedintele a asteptat pana cand jurnalistul si-a scos telefonul din buzunar si l-a oprit, dupa care a continuat sa vorbeasca, schitand un zambet. Presedintele Klaus Iohannis a participat, joi si vineri, la Bruxelles, la Consiliul European, reuniune in cadrul careia liderii statelor europene au dezbatut subiecte precum uniunea energetica, conflictul ucrainean si sanctiunile impuse Rusiei, dar si criza greceasca. Dupa discurs a refuzat sa vorbeasca cu jurnalistii in obisnuita conferinta de presa.

Nu este pentru prima oara cand Iohannis are reactii ciudate. La vizita de la Paris, in urma cu o luna, si-a aruncat pardesiul pentru ca protocolul nu a prevazut ca sotia sa, Carmen Iohannis sa fie condusa cu escorta de la avion. Acum, la Bruxelles, Carmen Iohannis a fost prezenta in calitate de Prima Doamna si a fost inclusa in delegatia oficiala, ceea ce e o premiera in Romania, oficializandu-se acest statut de Prima Doamna, dar care nu este prevazut de lege ca atare.

Si cand era primar la Sibiu, in rarele situatii cand acorda audiente sibienilor, secretara acestuia atragea atentia celui ce intra la Iohannis in birou sa fie foarte concis, sa explice pe scurt si clar, si in niciun caz sa nu depaseasca 15 minute. Mai multi martori spun ca dupa aceste 15 minute, Iohannis devenea agitat, se enerva si nu mai putea discuta. Altii sustin ca avea un comportament de autist, de "savant", ca in filmul Rain Man.

Ziua News a cerut parerea unui specialist in autism, care a studiat si discursurile, ca si confruntarile din campania electorala, precum si iesirile scandaloase ale presedintelui Iohannis. Nefiind vorba despre un control complet, expertul nostru a cerut protectia anonimatului, dar ne-a declarat urmatoarele: "La o prima vedere, Klaus Iohannis sufera de o forma destul de rara a autismului, este vorba despre Sindromul Asperger, cunoscut ca si Sindromul Geniilor, care se dezvolta inca din copilarie si este unul care ii da pe copiii foarte inteligenti, dar retrasi. La Iohannis, simptoamele arata o forma de dezvoltare medie, dar oricum acestea exista. In forme avansate, avem de a face cu asa-zisii Savanti, persoane extrem de inteligente, care inmagazineaza cunostinte uriase, dar sunt extrem de interiorizati."

Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autismului. Incidenta acestei boli este mai ridicata in cazul baietilor decat al fetelor. Printre denumirile clinice utilizate pentru sindromul Asperger se numara psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei. Debutul bolii are loc in jurul varstei de 3 ani. Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si a interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul Asperger se numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in interactiunea sociala si in comunicarea non-verbala.

Copii si adultii afectati intampina probleme de relationare sociala si in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes doar pentru anumite domenii si retin mecanic multe informatii despre domeniul care ii preocupa. Rolul acestor interese speciale, accentuate este: de a depasi anxietatea, a oferi placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o lume alternativa, de a crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta este unidirectionala) si de a consolida stima de sine.

Comparativ cu alte forme de tulburari din spectrul autismului, totusi, cei care sufera de sindromul Asperger nu au intarzieri semnificative de limbaj sau de dezvoltare cognitiva. Unii dintre acestia detin chiar un vocabular destul de bogat, de multe ori, care priveste un domeniu de interes. Din punct de vedere gramatical, modul in care comunica aceste persoane poate fi destul de atipic ca urmare a anomalilor de inflexiune si a repetitiilor verbale folosite.

Urmatoarele comportamente sunt asociate deseori cu sindromul Asperger (totusi, acestea variaza in intensitate de la un individ la altul):
- interactiuni sociale limitate sau inadecvate
- imposibilitatea de a intelege sarcasmul, metafora sau mesajele subtile
- sustinerea unui discurs repetitiv, a monologului si implicit relationare sociala unilaterala fara sa se inteleaga frazele si cuvintele complexe utilizate
- tendinta de a comunica mai degraba despre sine
- probleme de comunicare non-verbala insotite de abilitati verbale avansate
- prezenta unor posturi aparte
- lipsa de contact vizual sau privirea persistenta
- reactie exagerata la anumiti stimuli vizuali, olfactivi, tactili
- tendinta de a se concentra asupra detaliilor unei situatii si de a pierde imaginea de ansamblu
- absenta conversatiei reciproce
- obsesia pentru subiecte neobisnuite
- dependenta de o rutina si inflexibilitate in modificarea acesteia
- empatie scazuta
- dificultati in a asimila competente organizatorice
- conversatii unidirectionale
- vulnerabilitate la stres
- rigiditate si rezistenta la schimbare
- dificultati in intelegerea normelor sociale conventionale
- lipsa folosirii gesturilor sau greutate in interpretarea acestora
- prezenta miscarilor necoordonate si dezordonate, neindemanare si stangacie.

La maturitate, simptomele bolii se pot stabiliza, iar se va observa o mai buna intelegere a punctelor proprii forte si slabe. Ca adulti, multe dintre persoanele care sufera de sindrom Asperger pot avea legaturi puternice cu cativa prieteni, se vor casatori si ar putea avea copii. Cu toate acestea, dificultatea de a percepe subtilitatile relatiei pot fi suparatoare atat pentru parteneri cat si pentru copii. Totusi va exista posibilitatea invatarii abilitatilor sociale. Chiar daca creierul persoanelor cu tulburarea Asperger proceseaza informatiile si stimulii senzoriale diferit, totusi acestea pot avea multiple calitati care ii pot ajuta sa duca o viata independenta si chiar implinita. In cazul acestora atentia pentru detalii vizuale, onestitate, ingeniozitate, originalitate, vocabular bogat, etica, memoria logica ar putea fi utile in multe profesii. Important este sa nu intervina perfectiunea si obsesia pentru detalii.