Raportul Transparency International indică faptul că pandemia a fost furtuna perfectă pentru corupție în lume

Postat la: 02.02.2023 |

Raportul Transparency International indică faptul că pandemia a fost furtuna perfectă pentru corupție în lume

Transparency International a dat publicităţii clasamentul IPC (Indicele de Percepție al Corupției) referitor la anul 2022. Media globală a stagnat la 43 de puncte pentru al 11-lea an consecutiv - indicele variază de la 0, pentru cel mai corupt scenariu, la 100 pentru cel mai integru.

Boom-ul cheltuielilor din pandemia de coronavirus a fost furtuna perfectă pentru corupție în diferite țări ale lumii, afirmă Bruno Brandão, directorul executiv al ONG-ului din Brazilia. "Ca urmare a marii urgențe mondiale, guvernele au fost nevoite să cheltuiască mai mult ca oricând și de urgență, aşa cum nu au făcut-o niciodată", afirmă economistul, relateaza Folha Online preluat de Rador.

În cele mai acute faze ale crizei sanitare au existat guverne care au profitat de situația de urgență pentru a încerca să-și sporească puterile. În Ungaria, de exemplu, primul-ministru Viktor Orbán şi-a asigurat dreptul de a conduce prin decret pe termen nelimitat. Textul aprobat în martie 2020 îi permitea liderului ungar să suspende sesiunile parlamentare și alegerile și să stabilească o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru cei care ar fi difuzat informații considerate false de către guvern.

În Brazilia, suspiciunile legate de achiziţia vaccinului indian Covaxin au afectat guvernul lui Jair Bolsonaro (PL), iar Wilson Witzel, fost guvernator al statului Rio de Janeiro, a fost demis după acuzaţiile de nereguli în răspunsul la adresa crizei sanitare.

Brazilia a înregistrat un "deceniu pierdut" în ceea ce priveşte problemele de transparență, afirmă Brandão. Toate guvernele au adus contribuții legale și instituționale de la redemocratizare, dar această tendință a fost întreruptă în guvernarea Bolsonaro. "Mensalão (scandalul de corupţie la nivelul Parlamentului izbucnit în 2005; n. trad.) și Lava Jato (scandal de corupţie în care au fost implicaţi politicieni de vârf şi oameni de afaceri, dar şi politicieni din eşalonul fruntaş din America Latină, scandal izbucnit în 2014; n. trad.) nu apar din neant, ci din progresul țării, care a permis producerea unor asemenea anchete. Lava Jato rupe paradigmele impunității istorice, dar destabilizează sistemul politic brazilian. În această destabilizare, o forță populistă și autoritatea profită de condiții și pune stăpânire pe discursul anticorupție", precizează acesta.

Transparency International cataloghează 180 de țări și teritorii în funcție de 13 surse de date, pe lângă percepția asupra corupției în sectorul public în rândul specialiştilor și al funcţionarilor de rang înalt. Studiul este publicat începând din 1995, dar în 2012 a suferit o schimbare metodologică, care a permis trasarea unei serii istorice.

Brazilia a urcat două locuri în clasament și apare pe locul 94 pe listă, revenind pe aceeași poziție ca în 2020. Indicele rămâne, însă, stabil faţă de cele două clasamente anterioare: 38. Cifra se situează sub media punctajului Americilor, care a fost 43.

În ultimii ani, țara care a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătățire a ratei a fost Angola. Anul trecut, această ţară a ajuns la 33 de puncte, cu 14 mai multe decât în ​​2018. Printre cele care au înregistrat o înrăutăţire a indicelui se numără Canada și Regatul Unit, cu o scădere de 7 puncte fiecare în cinci ani.

Din cele 180 de țări analizate, două treimi au obținut un scor sub 50, iar 124 au stagnat. Cu toate acestea, numărul țărilor cu punctaje în scădere este în creștere.

Regiunea cu cel mai mare punctaj este Europa Occidentală, cu un punctaj mediu de 66 - acolo se află Danemarca, care se află în fruntea listei cu 90 de puncte. La celălalt capăt, Africa Subsahariană este regiunea cu cel mai mic punctaj mediu: 32. Somalia, ultima țară din clasament, a obținut 12 puncte.

"Țările cu instituții puternice și democrații sănătoase se află adesea în fruntea indicelui", arată raportul. "Pe de altă parte, țările care se confruntă cu conflicte sau în care libertățile fundamentale și politice sunt serios restricționate, tind să obțină cele mai scăzute punctaje".

Punerea corupției pe seama factorilor culturali este, însă, o greșeală, afirmă Brandão. "Este foarte ușor să ai o explicație simplistă, conform căreia America Latină, de exemplu, cuprinde corupția în cultura sa. Dar acest lucru este fals. Când companiile din țările bogate își desfășoară activitatea în țări sărace, de foarte multe ori repetă aceleași practici corupte pentru a obţine avantaje", afirmă acesta.

Democrația, potrivit specialistului, este principalul factor care influențează percepția asupra corupției. "Statul se deschide și începe să aparțină pluralității, încetând să mai funcționeze ca o mașină de concentrare a bogăţiei", argumentează acesta.

În America Latină, țările cu cele mai mici punctaje sunt Nicaragua și Venezuela, în prezent cu regimuri dictatoriale, pe lângă Haiti, epicentrul unei spirale de crize. Acestea înregistrează 19, 14 și, respectiv, 17 puncte. Deja în fruntea clasamentului se află Uruguayul, cu 74 de puncte, și Chile, cu 67 de puncte.

Brandão evidenţiază faptul că ultimele două țări sunt democrații stabile, cu alternanță pașnică a puterii și fără rupturi instituționale majore, care nu întrerup în mod normal politici publice eficiente.

Articol de Daniela Arcanjo, São Paulo

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Raportul Transparency International indică faptul că pandemia a fost furtuna perfectă pentru corupție în lume

Postat la: 02.02.2023 |

0

Transparency International a dat publicităţii clasamentul IPC (Indicele de Percepție al Corupției) referitor la anul 2022. Media globală a stagnat la 43 de puncte pentru al 11-lea an consecutiv - indicele variază de la 0, pentru cel mai corupt scenariu, la 100 pentru cel mai integru.

Boom-ul cheltuielilor din pandemia de coronavirus a fost furtuna perfectă pentru corupție în diferite țări ale lumii, afirmă Bruno Brandão, directorul executiv al ONG-ului din Brazilia. "Ca urmare a marii urgențe mondiale, guvernele au fost nevoite să cheltuiască mai mult ca oricând și de urgență, aşa cum nu au făcut-o niciodată", afirmă economistul, relateaza Folha Online preluat de Rador.

În cele mai acute faze ale crizei sanitare au existat guverne care au profitat de situația de urgență pentru a încerca să-și sporească puterile. În Ungaria, de exemplu, primul-ministru Viktor Orbán şi-a asigurat dreptul de a conduce prin decret pe termen nelimitat. Textul aprobat în martie 2020 îi permitea liderului ungar să suspende sesiunile parlamentare și alegerile și să stabilească o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru cei care ar fi difuzat informații considerate false de către guvern.

În Brazilia, suspiciunile legate de achiziţia vaccinului indian Covaxin au afectat guvernul lui Jair Bolsonaro (PL), iar Wilson Witzel, fost guvernator al statului Rio de Janeiro, a fost demis după acuzaţiile de nereguli în răspunsul la adresa crizei sanitare.

Brazilia a înregistrat un "deceniu pierdut" în ceea ce priveşte problemele de transparență, afirmă Brandão. Toate guvernele au adus contribuții legale și instituționale de la redemocratizare, dar această tendință a fost întreruptă în guvernarea Bolsonaro. "Mensalão (scandalul de corupţie la nivelul Parlamentului izbucnit în 2005; n. trad.) și Lava Jato (scandal de corupţie în care au fost implicaţi politicieni de vârf şi oameni de afaceri, dar şi politicieni din eşalonul fruntaş din America Latină, scandal izbucnit în 2014; n. trad.) nu apar din neant, ci din progresul țării, care a permis producerea unor asemenea anchete. Lava Jato rupe paradigmele impunității istorice, dar destabilizează sistemul politic brazilian. În această destabilizare, o forță populistă și autoritatea profită de condiții și pune stăpânire pe discursul anticorupție", precizează acesta.

Transparency International cataloghează 180 de țări și teritorii în funcție de 13 surse de date, pe lângă percepția asupra corupției în sectorul public în rândul specialiştilor și al funcţionarilor de rang înalt. Studiul este publicat începând din 1995, dar în 2012 a suferit o schimbare metodologică, care a permis trasarea unei serii istorice.

Brazilia a urcat două locuri în clasament și apare pe locul 94 pe listă, revenind pe aceeași poziție ca în 2020. Indicele rămâne, însă, stabil faţă de cele două clasamente anterioare: 38. Cifra se situează sub media punctajului Americilor, care a fost 43.

În ultimii ani, țara care a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătățire a ratei a fost Angola. Anul trecut, această ţară a ajuns la 33 de puncte, cu 14 mai multe decât în ​​2018. Printre cele care au înregistrat o înrăutăţire a indicelui se numără Canada și Regatul Unit, cu o scădere de 7 puncte fiecare în cinci ani.

Din cele 180 de țări analizate, două treimi au obținut un scor sub 50, iar 124 au stagnat. Cu toate acestea, numărul țărilor cu punctaje în scădere este în creștere.

Regiunea cu cel mai mare punctaj este Europa Occidentală, cu un punctaj mediu de 66 - acolo se află Danemarca, care se află în fruntea listei cu 90 de puncte. La celălalt capăt, Africa Subsahariană este regiunea cu cel mai mic punctaj mediu: 32. Somalia, ultima țară din clasament, a obținut 12 puncte.

"Țările cu instituții puternice și democrații sănătoase se află adesea în fruntea indicelui", arată raportul. "Pe de altă parte, țările care se confruntă cu conflicte sau în care libertățile fundamentale și politice sunt serios restricționate, tind să obțină cele mai scăzute punctaje".

Punerea corupției pe seama factorilor culturali este, însă, o greșeală, afirmă Brandão. "Este foarte ușor să ai o explicație simplistă, conform căreia America Latină, de exemplu, cuprinde corupția în cultura sa. Dar acest lucru este fals. Când companiile din țările bogate își desfășoară activitatea în țări sărace, de foarte multe ori repetă aceleași practici corupte pentru a obţine avantaje", afirmă acesta.

Democrația, potrivit specialistului, este principalul factor care influențează percepția asupra corupției. "Statul se deschide și începe să aparțină pluralității, încetând să mai funcționeze ca o mașină de concentrare a bogăţiei", argumentează acesta.

În America Latină, țările cu cele mai mici punctaje sunt Nicaragua și Venezuela, în prezent cu regimuri dictatoriale, pe lângă Haiti, epicentrul unei spirale de crize. Acestea înregistrează 19, 14 și, respectiv, 17 puncte. Deja în fruntea clasamentului se află Uruguayul, cu 74 de puncte, și Chile, cu 67 de puncte.

Brandão evidenţiază faptul că ultimele două țări sunt democrații stabile, cu alternanță pașnică a puterii și fără rupturi instituționale majore, care nu întrerup în mod normal politici publice eficiente.

Articol de Daniela Arcanjo, São Paulo

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE