• Tweet

Cand a aparut sistemul public de licitatii pentru achizitii legat de institutiile statului, lupta cu coruptia parea sa fi evoluat semnificativ. De acum inainte, si-au zis multi, n-o sa mai fie loc de furaciuni, de licitatii trucate, de escrocherii financiare si de comisioane mascate. In plus, vor avea sanse egale toate firmele.

N-a fost chiar asa de la bun inceput, lasand loc la licitatii cu dedicatie, dar rata furtisagurilor a scazut vizibil si a lasat loc la afaceri relativ corecte. Nu multa vreme, insa, pentru ca asii afacerilor cu statul au gasit o cale de a fenta legea si regulamentele interne pentru a-si promova propia clientela in detrimentul altor companii private. Iar afacerile cu statul au reinflorit, mascat de data asta, la adapostul crizelor financiare, ferit de ochii DNA. Pentru ca in aparenta licitatiile par corecte, ca respecta termene si regulamente de functionare, regulamente care au tot fost schimbate pe SEAP, chiar si deunazi, de 1 aprilie a intrat in vigoare un altul, cu o alta interfata. Lansarea noului sistem de achizitii electronice poate fi consultată aici. Totul, in ciuda faptului ca obiectivele SEAP se pot vedea in foto de mai sus.

Daca pe vremuri cea mai buna modalitate pentru licitatii trucate era Metoda Caietul (la fel de valoroasa precum interlopa "metoda accidentul"), prin care se intocmea un caiet de sarcini care era destinat de la bun inceput unei anumite firme de casa - clauzele impuse erau respectate doar de acea firma indiferent cati competitori se inscriau -, acum avem parte de o noua inginerie, pe care am putea-o denumi Metoda Contracronometru. In sensul ca aparitia evenimentului licitativ pe sistemul electronic elicitatie.ro (licitatiipublice.ro) se face la o data "x", iar termenul limita de depunere a ofertelor pentru licitatie este la cateva zile, in general sub o saptamana. In acest fel, numai firma de casa, cea agreeata are gata facuta oferta, pentru ca timpul este atat de scurt iar cerintele din caietul de sarcini atat de ample incat e greu ca si alte firme specializate sa apuce sa intocmeasca la timp documentatia. Evident, firma de casa din clientela castiga si face parandaratul necesar, comisioane grase, la sume grase, din afaceri cu statul. De altfel aceaste evenimente apar fix pentru ca acesti bani sa fie castigati cu dedicatie.

Iar asta in ciuda faptului ca regulamentul SEAP prevede ca termenul dedicat intocmirii documentatiei sa fie de 30 de zile si numai in situatii exceptionale, motivand urgenta se poate reduce la 15 zile. Cu toate astea, o alta prevedere stipuleaza ca in cadrul unei cereri de oferte publice se poate intocmi propriul regulament in ceea ce priveste timingul licitatiei, pasii de urmat. Prevederea a fost introdusa parsiv, pe usa din dos, dupa modificari succesive ale regulamentului de functionare al SEAP. Manevra a fost din plin aplicata de firmele de stat si de institutiile publice, iar sub guvernarile PSD (acesta fiind momentul in care a aparut acest artificiu) afacerile cu statul au renascut. Institutiile au pus termene din ce in ce mai scurte intre data publicarii pe SEAP a evenimentului si termenul limita de depunere a ofertelor, am gasit multe cazuri in care ecartul este de doar o zi (azi a aparut pe SEAP, maine se inchide depunerea de oferte), incat nu ar fi exclus sa asistam in viitor la termene de cateva ore, poate chiar o ora intre cele doua momente-cheie.

Un prim exemplu e la Primaria Sectroului 5, condusa de Daniel Florea. In cadrul acesteia fiinteaza si Centrul Cultural "Stefan Iordache", care isi propune ca in perioada 27 aprilie - 2 mai sa organizeze un eveniment cultural pentru traditii, in Parcul Izvor, pentru ca "locuitorii sectorului sa beneficieze de evenimente culturale in minivacanta de 1 mai". Suma alocata este importanta - 3.270.000 lei. Este vorba despre un maraton artistic desfasurat pe o scena mare, cu aparatura aferenta, cu multi artisti, dar si cu momente adiacente, cum ar fi expozitii gastronomice sau alte manifestari similare. Evident, o astfel de manifestare trebuie pregatita din vreme, firmele trebuie sa ia legatura cu artistii, sa negocieze sume, sa organizeze la fata locului amplasarea scenei si sculelor, chestiuni care iau timp. In plus, din caietul de sarcini (care poate fi consultat aici), plata se face la 30 de zile de la eveniment, cu un avans maxim de 20%, ceea ce putine firme isi permit sa avanseze din fonduri proprii pentru a fi decontat ulterior, dar sa zicem ca asta e o modalitate pentru a atrage doar companii serioase.

Iata, insa unde apare ingineria. Data publicarii pe SEAP este 28 martie 2018, iar data de inchidere a depunerii de oferte este 4 aprilie 2018. Asadar, o saptamana pentru o lucrare ce necesita un minim de 15 zile de documentatie, de discutii si negocieri cu artistii, de studii pe diverse medii online in privinta artistilor (exista o cerinta ca artistii sa aiba clipuri pe Youtube cu un anumit numar de likeuri si vizualizari, ceea ce presupune o documentare de amploare). Fireste ca in felul acesta se exclud de la masa de licitatie alte firme serioase, preferandu-se doar firma de casa a sefei Centrului Cultural al Sectorului 5, Mariana Stoica si a acolitilor acesteia, aflati sub girul primarului Daniel Florea, toti intrand sub prezumtia parandaratului proportional cu cei aproximativ 750.000 de euro. Si iata cum numele maestrului Stefan Iordache ajunge sa fie -postmortem - legat de astfel de matrapazlacuri de-a dreptul ilicite! Ca tot vorbim despre asta, siteul ar trebui sa-si schimbe mai degraba numele din "elicitatie" in "ilicitatie"!

Cum spuneam, nu e vorba despre un caz singular, e plin de astfel de licitatii. Nu numai la primariile de sector, ci si la Primaria Capitalei, patronata de Gabriela Firea. Ca tot vorbim de cultura, aici functioneaza ARCUB, unde astfel de licitatii sunt la ordinea zilei, sub bagheta Mihaelei Paun, cea careia i s-a cerut demisia cu scandal tocmai pentru astfel de gainarii si care rezista in functie de ani de zile, sub toate regimurile si sub toate conducerile Consiliului general. Chiar consilierii generali i-au cerut capul in mandatul anterior, au sesizat DNA si nu s-a intamplat nimic, pentru ca sefimea de la ARCUB e protejata de interese de grup ilicite institutionalizate. Prin astfel de evenimente, primariile controleaza prin centre culturale - si nu numai - fonduri alocate de consilii locale si obtin cuvenitele recompense de la firmele de casa, abonate la astfel de afaceri cu statul.

Ca sa mai dam un exemplu, la Buzias se desfasoara evenimentul Aero Rock, iar din solicitarea de oferte se vede de la bun inceput ca totul e destinat unui anumit organizator care probabil este si cel care a propus evenimentul, numai ca primaria nu avea cum sa-l atribuie fara o licitatie, asa ca a pus si un termen de-a dreptul incredibil, numai o zi intre data publicarii si data limita a incheierii depunerilor de oferte. Dar aceste afaceri nu sunt numai cu evenimente culturale, se fac la tot felul de achizitii publice, la incredintari de evenimente de tot felul, pe bani multi si ai statului. SEAP a ajuns doar o interfata prin care combinatorii banului public isi capata o "doza de legalitate". Cu alte cuvinte, SEAP e o "spalatorie de bani publici", de care abuzeaza mai toate insistutiile statului prin aceste chichite financiare. Numai ca e pe banii nostri, ai contribuabililor.