• Tweet

In preajma pușcăriei, Elena Udrea, cu noi speranțe, a renunțat la acoperirea "ortodoxă" conferită de pseudo-patriarhul Daniel Ciobotea, se afișează acum, public, drept evreică. Pentru a înțelege ce-i cu noua imagine a Elenei Udrea, apelăm la un "specialist", Ion Cristoiu. Mafia evreiească a devenit ținta DNA și la rândul ei Laura Codruța Kovesi a devenit ținta mossadiștilor de la Black Cube.

Într-un articol cu înțelesuri adânci scris în noiembrie 2005 de ziaristul Ion Cristoiu, cel care a promovat-o public pe Elena Udrea, intitulat "Cine e cu adevărat 'blonda' de la Golden Blitz?" a fost lansată o temă tulburătoare prin analogia personajului Udrea cu personajul "nebunul cu clopoței", un cadru al serviciilor israeliene care s-a înfiltrat în Beirut, în anii '80, sub acoperirea de nebun care trăiește prin gunoaie. Cristoiu observa atunci ca "nebuna cu clopoței", personajul nostru autohton, pare "întruchiparea prostuței absolute. In toate aparițiile publice sare in ochi prin fustele strâmte si scurte, prin decolteul mai mult decât spectaculos, dar mai ales prin aerul zurliu, de femeiușcă zăpăcită, care se întreabă ce cauta ea în Gara de Nord, deoarece a plecat spre coafor".

Și acum Udrea sare în ochi tot prin decolteuri, prin apariții zurlii, prin șuncile scoase în evidență la tot felul de sindrofii. Cristoiu observa însă că personajul Udrea poartă niște măști și că mascarada nebunei cu clopoței ascunde altceva. Un prim sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație actoricească". În cazul Elenei Udrea devine din ce în ce mai greu să apreciezi în ce măsură masca de "nebună cu clopoței" este expresia unui rol sau definește chiar esența intimă a personajului, descris de un alt ziarist din preajma Cotroceniului, Tapalagă, drept "o femeie înfricoșător de nocivă". O nebună cu clopoței ori ba, cu rochițe strâmte la o vârstă în care s-ar impune decența în ținută, nu poate fi nocivă de niciun fel, poate fi cel mult amuzantă, eventual (și) în sens tragi-comic. Mai mult ca sigur și Cristoiu și fostul consilier al Monicăi Macovei știu ceva în plus...

"Nebunele cu clopotei"

"Blonda" Udrea asa cum este ea de fapt... bruneta, foarte bruneta ...despre aceasta noua Elena Lupescu a Romaniei, a emis un semnal cu ani in urma, Ion Cristoiu (intamplator sau nu Elena Lupescu, fiica lui Nahum Grünberg si a Elizei Falk, era tot bruneta, dar nu aceste detaliu este important ci faptul ca facea parte din agentura evreieasca a NKVD):

Cine e cu adevarat "blonda" de la Golden Blitz?

Intre Elena Udrea de duminica, 30 octombrie 2005, si Elena Udrea din cele zece luni de prezenta la Cotroceni e o distanta ca de la cer la pamant. (Ion Cristoiu, noiembrie 2005).

15 septembrie 1982. Armata israeliana intra in Beirutul de Vest. Cu misiunea expresa de a scoate din ascunzatori si a aresta pe toti militantii palestinieni ai lui Yasser Arafat, multi dintre ei activand sub acoperire. Pe Hamra, artera occidentala a capitalei libaneze, inainteaza cu viteza redusa o coloana de tancuri israeliene. De-a lungul trotuarelor, pasesc infanteristi cu degetul pe tragaci. Din cand in cand, coloana se opreste si, de pe unul dintre tancuri, un ofiter israelian de contrainformatii, cu un carnetel in mana, striga printr-o portavoce: - Abdul, apartamentul zece, etajul cinci, imobilul numarul 120, coboara! Din cladire, coboara numitul Abdul, militant palestinian sub acoperire. E arestat, urcat intr-un camion si trimis in lagar.

Pasnicii locuitori ai zonei Hamra sunt uluiti. Recunosc in ofiterul de pe tanc, imbracat in uniforma armatei israeliene, pe Abu Rish, celui caruia pana nu de mult ii spuneau, amuzandu-se grozav, "nebunul cu clopotei". Cu un an in urma, in zona se pripasise un barbat la vreo 35 de ani, cu priviri ratacite. In latele netunse purta pene si panglici colorate, iar la gat, o salba de clopotei. Isi facuse pe un maidan un adapost din ladite si cartoane, in fata caruia rasfoia de la coada la cap, ca orice om cu mintile ratacite, cate o revista veche, cu poze colorate. Traia din pomenile locuitorilor si ale ofiterilor de la comandamentul sirian al Fortei Arabe de descurajare, adapostit intr-un hotel din zona. Nebunul cu clopotei era ofiter al Serviciului Secret al Armatei israeliene! Fusese trimis sub acoperire in Beirutul de Vest ca sa afle pe militantii palestinieni ascunsi sub identitati libaneze.

30 octombrie 2005. Pe Antena 3 si pe Antena 1, o tanara femeie blonda, intr-un costum negru, sobru, ca o uniforma, raspunde calm, retinut, intrebarilor puse in direct. Nu cade in nici o capcana intinsa de moderator pentru a-i smulge dezvaluiri senzationale. Dezvaluie doar ceea ce trebuie sa dezvaluie din ceea ce stie. Si stie atat de multe! Nu se hlizeste, nu chicoteste, nu se alinta cochet. Sub cuvintele bine cantarite, asezate astfel incat dezvaluirile sa aiba un impact devastator pe scena noastra politica, ghicesti o stapanire de sine iesita din comun. Telespectatorii sunt uluiti. Recunosc cu greu in persoana din studio pe cea care a fost pana nu de mult: blonda de la Golden Blitz.

Elena Udrea, pentru ca despre ea e vorba, a fost timp de zece luni, cat a indeplinit postul de sef al Cancelariei prezidentiale, intruchiparea prostutei absolute. In toate aparitiile publice sarea in ochi prin fustele stramte si scurte, prin decolteul mai mult decat spectaculos, dar mai ales prin aerul zurliu, de femeiusca zapacita, care se intreaba ce cauta ea in Gara de Nord, deoarece a plecat spre coafor. Intre Elena Udrea de duminica, 30 octombrie 2005, si Elena Udrea din cele zece luni de prezenta la Cotroceni e o distanta ca de la cer la pamant. Socul telespectatorilor a fost asemanator cu cel al libanezilor cand au descoperit ca ofiterul israelian atat de sever nu era altul decat nebunul cu clopotei care i-a facut sa rada timp de un an si ceva.

Timp de zece luni, cat a stat la Cotroceni, Elenei Udrea i s-a reprosat de toata lumea toaletele sale provocatoare, nastrusniciile din aparitiile publice. Nu numai o femeie in toata firea, avand experienta a sapte ani de avocatura de succes, dar si un copil de gradinita ar fi sfarsit prin a se conforma standardelor minime de vestimentatie si comportament. De ce n-a facut-o Elena Udrea? E o intrebare cu atat mai normala, cu cat duminica seara, cand nu mai lucra la Cotroceni, si deci se putea da in stamba cat voia, a dovedit ca poate fi si altfel decat "blonda de la Golden Blitz".

Sa ne dea un raspuns posibil fascinanta poveste a "nebunului cu clopotei"?

In completare, selectiuni dintr-un alt gen de material de presa, marca Radu Moraru, ce completeaza intr-un fel inedit povestea "nebunei cu clopotei":

"S-a aruncat, sinucigas, sa administreze cele mai mari fonduri ale Romaniei, miliarde de euro, fara sa afiseze nici cea mai mica teama de uriasul potential de coruptie. Sau teama de eventuale erori, fiindca lucreaza cu bani foarte multi dar si cu primari din toate partidele! Chiar daca nu au aparut stenograme grele si nici probe solide sau chemari la DNA, in toata tara se spune, pe la colturi, ca Udrea face si drege, ca tot ce misca in Romania trece mai intai pe la vama Udrea.

Tara arde si Elena pozeaza! O fi strategie electorala?! O fi dreptul ei de a fi femeie tinara, bogata si eleganta?! A vrut sa stirneasca pe 99% dintre politicienii romani, toti misogini?! Dar electoratul? Citi barbati avem care isi vad femeile numai la cratita sau doar nascatoare de copii?! Ce vor spune femeile?! Pensionarele, care toata viata au fost educate sa nu epateze, sa nu iasa in evidenta ca se suparau tovarasii de la partid?! Ce spun tinerele romance care nu isi pot cumpara o pereche de pantofi Ferragamo sau Manolo Blahnik nici daca fac un credit la banca?! In tarile macho, Franta, Italia, Carlei Bruni in asemenea ipostaze i-ar fi crescut cota. In Romania eu cred ca e exact invers! Si totusi, Elena Udrea a riscat! La cum a evoluat pina acum pe scena politica, eu sint convins ca a cintarit bine inainte de a poza. Dar nu inteleg ce a urmarit?!

In completarea retoricii amoroase lui Radu Moraru, si a tezei lansate de Ion Cristoiu, adaug si cateva selectii din presa anilor de lansare in politica a Elenei Udrea:

„Interesele financiare si de afaceri ale sotului Elenei Udrea se identifica, practic, cu cele ale lui Alexandru Bittner, cel despre care insusi Basescu sustinea sus si tare ca patroneaza «mafia personala a lui Adrian Nastase»", scria Evenimentul Zilei.

Legaturile ei cu interesele israeliene s-au realizat nu doar prin „mafia lui Bittner", dar si prin gruparea lui Arin Stanescu (alias Ariel Savel), „lichidatorul" aflat in stransa conexiune cu lideri ai Partidului National Liberal, fapt ce explica „intrarea ei in politica", in anul 2004, tocmai la acest partid. „Lichidatorul", pe numele sau real Ari Savel sau Ariel Shavel, s-a nascut in 1950 intr-o familie evreiasca din Romania, a absolvit Facultatea de Drept in 1976, si a intrat in Baroul Focsani. In acelasi an s-a transferat la Bucuresti, unde a ramas pana in 1982, cand a emigrat in Israel. Intre 1982 si 1995 a fost avocat si notar public in localitatea israeliana Carmier. In 1995 s-a reintors in Romania, unde a trecut la "livhidari"cu ajutorul fostului sau coleg de facultate Valeriu Stoica, lider al Partidului Liberal, devenit in timp si Ministru al Justitiei, un apropiat al biznizmenilor israelieni, precum Alfred-Liviu Mandler.

In perioada 1997-1998, Shavel a participat la elaborarea a 3 Legi: a privatizarii bancilor (83/1997), cea privind activitatea bancara (58/1997) si cea a falimentului bancilor (83/1998), iar in 1999 a devenit presedinte al Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. În chiar baza acestor acte normative, la a caror elaborare a contribuit, israelianul a beneficiat direct din lichidarea mai multor banci: Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Banca Albina, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Fortuna si Dacia Felix, (a carei lichidare a fost oprita pentru a fi cedata apoi grupului israelian al lui Fredy Robinson, devenind Eurombank, preluata de Leumi Le).

Centrele de interese de afara conectate cu liderii puterii politice din Romania, au contribuit la accelerarea lichidarii intreprinderilor romanesti aflate in dificultate economica, prin valorificarea activelor societatilor comerciale aflate in procedura de reorganizare judiciara sau faliment, fiind vizate un numar de cateva sute de societatii comerciale plus alte cateva sute din portofoliul AVAS, care vor fi impinse in faliment . Securistii "patrioti", cu miile, s-au pus in slujba inamicului strain, a celor pe care ii documentasera pana in '89, pe care ii stiau bine si uita asa au facut o hora, au dat mana cu agentii straini si autohtonii nostri "aparatori ai neamului", cum le place sa li se spuna.

Prin asa zisa privatizare, incepand din 1992, organizata de manuta dreapta a lui Ion Iliescu, Emil Dima, seful FPS, unde s-a capitalizat din 1992 tot patromoniul national industrial (e si acum om politic la PSD Dambovita, dupa ce si-a facut plinul pentru doua vieti), s-a "redistribuit" avutul national - miile de intreprinderi, padurile, licentele de exploatare a subsolului, minele, flota, gazele etc in beneficiul Gastii, a celor care au parazitat ca niste capuse toata economia Romaniei, gasca de cadre strans unita in jurul lui Ilici, ca nu degeaba bastionul FSN-FDSN-PDSR-PSD a fost SRI-ul plus Armata "nationala", cu otrepe de felul lui Catalin Voicu, Mitica Iliescu, Oprea, Rogojan aeiusdem farinae. Institutii infestate de agenti si vectori antiromanesti ce purtau totusi, in batjocura, uniforme, inclusiv si mai ales institutia armatei, invatamantul, cultura, au destructurat si distrus tot ce putea adaposti spirit romanesc si identitate nationala.

Securistii lui Iulian Vlad, (ca prin minune singurul neatins de "accidente" ca si multi dintre fostii colegi, mai ales dintre cei pe contrainformatii) ramasi cu totii pe functii de conducere in SRI-ul lui Magureanu au bobinat toate smenurile si combinatiile de jaf din perioada anilor '90, cand s-au acumulat averile, de la Caritas, la Banca Religiilor, de la SAFI la Banca Dacia Felix, de la SOVInvest si FNI la Gerald si BID si Bancorex plus inca vreo sapte banci matrasite cu tot cu banii oamenilor, asta daca vorbim doar de smenuri la vedere. In toate asa zisele privatizari - de fapt lichidari ale patrimoniului industrial romanesc s-a aplicat aceeasi metodologie.

Au fost rase si facute bucati toate marile repere economice romanesti, cladite de milioane de romani, sclavi. Cateva dintre intreprinderile mai cunoscute sunt: Siderca Calarasi, Doljchim Craiova, CUG Cluj-Napoca, Romline Constanta, Navrom Constanta, Dunacor Braila, Turnu SA Turnu Magurele, Mercur Oradea, Brafor Brasov, Sidermet Calan (Hunedoara), Tubinox Bucuresti, Ferom Tulcea, Comsuin Braila, Colorom Brasov, UMUC Bucuresti, IMUT Moreni, Metalurgica Aiud, Cesom Dej, Turol Oltenita, Ciprom Ploiesti, IMUM Medgidia, Solventul Timisoara, Rocar Bucuresti etc. plus societatile ne-privatizate din portofoliul AVAS, printre altele si RAFO Onesti sau Tractorul Brasov. Suma este mult mai mare, in 1989 Romania avea vreo 6000 de intreprinderi semnificative.

Acest patrimoniu industrial a intrat pe mana firmelor lichidatoare, in frunte cu cea condusa de Arin Stanescu, Moore Stephens RVA. Banii obtinuti la negru de firma RVA prin vanzarea pe nimic a activelor lichidate, in schimbul unor grase comisioane, erau luati de sotia lui Arin Stanescu, Liana Stanescu, precum si de fiica acestora, care faceau frecvente drumuri in Israel unde duceau o mare parte din bani.

"Lichidarile" lui Shavel se efectuau cu sprijinul neprecupetit al catorva magistrati cu pozitii importante la Tribunalul Bucuresti, cum ar fi Maria Navala, judecatoarea de la Sectia Comerciala, presedinta Tribunalului, Maria Huza, vicepresedinta TMB Mona Pucheanu. O alta parghie importanta a lui Shavel era si Fanel Pavalache, consilier al secretarului guvernului lui Adrian Nastase. Stanescu/Shavel lua firma de lichidare judiciara a nevestei lui Pavalache ca partase la marile lichidari, chiar si la lichidarea Bancii Internationale a Religiilor.

Toate aceste personaje faceau parte din cercul de apropiati ai Elenei Udrea, cerc care-l mai include si pe Daniel Bartolomeu Finis, tot israelian si acesta, si ca si Eliahu Rasin - intimi ai lui Bittner, si mai ales pe Cozmin Gusa, cel care a adus-o pe Udrea alaturi de el la PSD, de unde a plecat apoi la PNL, cand a devenit evident ca se contureaza un nou centru de putere politica, format insa din aceleasi cadre, doar cu uniformele schimbate, ori intoarse pe dos.

Bittner face parte din reteaua mai mare a oligarhilor evrei de origine rusa, cum ar fi Mikhail Fridman, al treilea om, ca bogatie, din spatiul ex-sovietic, cel care a preluat afacerile din Rusia ale lui Marck Rich, si care a oferit mafiei rusesti culoarul de tranfer al bogatiilor URSS si al statelor ex-sovietice catre Israel.
Rich a fost „invatatorul" si creatorul unor oligarhi implicati in misiuni de jaf in Romania, cum ar fi Igor Zyuzin si Vladimir Iorich proprietarii grupului de firme Conares-Mechel, ce detine combinatul de sarma de la Campia Turzii. Cei doi au primit de la Marck Rich combinatul metalurgic rusesc Celiabinsk-Mechel. Combinatul de la Campia Turzii unde a lucrat o parte din familia lui Gusa le-a fost pus in poala rusilor personal de catre nesatulul nou secretar general al PSD, ajuns in aceasta pozitie de pe scaunul Trustului lui Dan Voiculescu.

Povestea poate continua oricat... Va iesi la iveala o retea de „nebuni si nebune cu clopotei" cum rar s-a vazut. Practic reteaua care a sufocat si distrus Romania. „Nebuna" noastra e doar o piesa din Retea, din pion de la coada vacii transformata in nebuna, apoi a devenit tura, apoi regina, pana ce isi epuizeaza energia, dupa care vor aparea alte nebune, cu sau fara clopotei...

George Roncea