• Tweet

O nouă declarație bombă dezvăluie practicile ilegale și abuzive ale unor procurori din DNA. Marți, 19 iunie 2018, la Curtea de Apel Oradea, în procesul polițistului sătmărean Adrian Bota, condamnat în toamna anului 2017 de Tribunalul Satu Mare la 4 ani și jumătate cu închisoare pentru luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, un martor propus de DNA a întors armele și a dezvăluit cum a fost șantajat și instigat de procurorul de caz, Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, să formuleze denunțuri și declarații mincinoase și să ticluiască probe incriminatorii.

Pentru a-și întări depoziția, martorul Nicolae Csorz (foto) a predat instanței și avocatului inculpatului un memoriu de 19 pagini și un CD cuprinzând nouă ore de convorbiri telefonice și corespondențe purtate pe email cu procurorul Ardelean, precum și cu un interlop și un afacerist care au fost angrenați, de asemenea, de reprezentantul DNA în prefabricarea de denunțuri și probe. Martorul Csorz devoalează inclusiv că probele prefabricate erau întărite cu teste poligraf aranjate de procurorul de caz cu psihologi de la Oradea sau de la Cluj. Potrivit martorului, procurorul Ardelean s-a lăudat cu influența pe care o are asupra unor complete de judecată de la Curtea de Apel Oradea, unde a afirmat că va aranja aplicarea unor pedepse mari pentru inculpați și recuperarea de către denunțători a banilor confiscați de prima instanță în favoarea statului.

Un fapt cert este că procurorul de la DNA Oradea și-a bazat acuzațiile din acest dosar pe denunțători și martori care erau condamnați, interlopi sau afaceriști dubioși, cărora le-a promis, în schimb, tot felul de foloase care exced legii și competenței sale, ca reducerea pedepsei în altă cauză, recuperarea sumei de bani confiscate în favoarea statului, revizuirea unui proces penal, ridicarea unui sechestru. Dezvăluirile de la Oradea denotă că practicile nelegale și abuzive ale procurorilor de la DNA Ploiești, în frunte cu celebrul Mircea Negulescu zis Portocală, nu au fost singulare în instituția anticorupție fanion din România. De altfel, de peste un an, în presă au mai apărut dezvăluiri privind fabricarea de dosare penale de către fostul procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man, și de către procurorul Cristian Ardelean, omul său de încredere.

Șantajat de procuror să facă denunț mincinos

Nicolae Csorz a fost un mic întreprinzător, deținând un atelier de reparații auto în Satu Mare. În 2010 a fost trimis în judecată de DNA Oradea pentru un pretins trafic de influență, care nu se baza pe nicio probă directă și pentru care a fost condamnat de Tribunalul Satu Mare în 2011 la doi ani închisoare cu suspendare condiționată, cu un termen de încercare de 4 ani, pedeapsă care a fost menținută și de Curtea de Apel Oradea și de Înalta Curte de Casație și Justiție. În cauză a fost instituit sechestru asigurator asupra casei deținute de inculpat și soția sa până la concurența sumei de 39500 euro, pretinsul obiect material al infracțiunii de trafic de influență. Csorz a invocat tot timpul că a fost victima unui denunț mincinos și al răzbunării procurorului care a emis rechizitoriul, Marius Iancu de la DNA Oradea, după ce a respins și a dezvăluit oferta unui avocat amic cu acesta de a-i oferi suma de 20000 de euro pentru a-i rezolva scoaterea de sub urmărire penală.

Din primăvara anului 2015, Nicolae Csorz a devenit victima unui alt procuror de la DNA Oradea, Cristian Ardelean. Într-o zi din perioada respectivă, Csorz a fost sunat, pe rând, de Leonard Sim, un afacerist dubios din Satu Mare, care are obiceiul să se laude că lucrează într-un serviciu secret, ba al Justiției, ba al Armatei, și de Costin Condor, un cunoscut interlop din Satu Mare, condamnat mai demult pentru furt calificat, care i-au solicitat o factură și alte documente din dosarul în care a fost condamnat, pentru a le folosi împotriva ofițerului Adrian Bota din Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare. Csorz i-a refuzat pe amândoi, spunând că nu-l interesează problema, dar în scurt timp a fost sunat de procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea care l-a admonestat strigând de ce nu este dispus să dea actele solicitate și atenționându-l că se află în cursul termenului de încercare și că, dacă nu se prezintă în ziua următoare, la orele 10.00, la sediul DNA Oradea, va trimite mascații după el. Csorz i-a spus că nu are cu ce se deplasa, dar procurorul i-a transmis că-l va aduce Costin Condor cu mașina sa, fapt care s-a și întâmplat. Pe drum Condor l-a atenționat că nu e bine dacă nu face ce i se spune, riscând să ajungă „la pădure", adică la pușcărie.

Nicolae Csorz susține că a fost acuzat de procurorul Ardelean în toate felurile în biroul său de la DNA Oradea, în prezența lui Costin Condor, etichetându-l infractor, interlop și traficant de influență. Ardelean l-a atenționat din nou că se află în cursul termenului de încercare și că, dacă nu se conformează îi pot fi găsite acuzații care să atragă revocarea suspendării condiționate pentru pedeapsa la care a fost condamnat. După amenințări și presiuni, Csorz i-a predat actele solicitate, iar procurorul a schimbat tonul și i-a spus că știe că a fost nevinovat în dosarul în care a fost condamnat și că are probe în acest sens, respectiv la dosarul de caz de la DNA există stenograme care nu au fost depuse în dosarul transmis instanței de judecată, arătându-i mai multe transcrieri în acest sens. Ardelean i-a precizat cu această ocazie că totul costă în ziua de azi și că poate să-i dea stenograme pentru a-și redeschide cauza prin revizuire, dar în schimb trebuie să-l ajute cu ceva denunțuri.

Denunț ticluit pe corespondență de email

Speriat de amenințările și de presiunile exercitate asupra sa, Csorz a cedat solicitându-i procurorului să nu-l mai preseze și să-i spună la adresa cui să formuleze denunțuri deoarece nu știe ce denunțuri trebuie să facă. Ardelean i-a solicitat să formuleze denunțuri împotriva polițistului Adrian Bota din IPJ Satu Mare, a procurorului Marius Iancu, fost șef al DNA Oradea până în decembrie 2013, și a avocatului Florin Nistor din Baroul Satu Mare. Apoi i-a cerut să noteze trei adrese de email ([email protected]; [email protected] și [email protected]), pe care să-i trimită denunțurile pentru corectare și reformulare, iar după corectare și completare să le trimită oficial.

Aflat într-o situație de constrângere morală, în contextul amenințărilor și promisiunilor primite, sperând că dosarul său se va redeschide și că va scăpa de sechestru, Nicolae Csorz a formulat denunț împotriva polițistului Adrian Bota, pe care l-a transmis pe adresele de email primite de la procuror. Apoi a corespondat cu Ardelean pe email în sensul că acesta îi transmitea îndrumări scrise cu roșu cu care trebuia să completeze denunțul, până a ajuns la forma finală dorită de reprezentantul DNA. Corespondența privind ticluirea denunțului a fost purtată îndeosebi pe adresa de email [email protected]. Forma finală a denunțului formulată împotriva lui Bota a fost înregistrată la DNA Oradea în data de 12 mai 2015.

Procurorul Ardelean i-a solicitat să facă un denunț cu același conținut și în atenția șefei DNA Laura Codruța Kovesi, primind asigurări că s-a discutat cu aceasta și că înaintarea denunțului va reprezenta un punct pozitiv pentru el. După depunerea denunțului, Csorz a primit în ianuarie 2016 mai multe stenograme din dosarul de casă al DNA care nu fuseseră depuse în dosarul în care a fost condamnat. Ar fi interesant de aflat dacă procurorul Ardelean a informat și a avut aprobare în acest sens de la șefii săi, mai ales că nu a fost titularul dosarului respectiv.

Aranjarea testelor poligraf

Ulterior Csorz a discutat foarte des la telefon cu procurorul Ardelean, care îi relata stadiul de soluționare a dosarului, ce declarații au fost date și ce trebuia să completeze la dosar. A dat și el declarații, una dintre acestea fiindu-i consemnată de ofițerul de poliție judiciară Luminița Șugag, care, după ce a terminat, l-a chemat pe procuror să semneze, fără să fi fost prezent la audiere. Lui Csorz i s-a părut ciudat că, deși procurorul știa că denunțul nu este real, acesta i-a spus că îl va trimite la testul poligraf la Oradea. Martorul a invocat că testul nu va fi în regulă dar Ardelean l-a liniștit că „va ieși cum trebuie" și i-a solicitat să pregătească trei întrebări care să-l incrimineze pe Bota, urmând ca acestea să-i fie adresate de psiholog, cu care a precizat că se înțelege foarte bine.

După o perioadă Ardelean i-a spus că pot face testul poligraf și la Cluj întrucât se înțelege bine și cu psihologul de acolo și totul va ieși bine, semnalându-i că la Oradea sunt ceva probleme. La un moment dat, procurorul i-a transmis lui Csorz să-și schimbe numărul de telefon și să șteargă toate conversațiile pe care le-au avut pe email.

Nicolae Csorz a devoalat metode nelegale de influențare a martorilor și procedeul prin care a fost exploatat ca martor de procurorul Ardelean. Mai întâi era căutat de denunțătorii Costin Condor și Leonard Sim care îi relatau tot felul de stări de fapt și îi prezentau case și terenuri, fotografii și articole de presă, iar apoi era sunat de procuror care îl întreba punctual despre aceste subiecte, pe care le reținea ca fiind cunoscute și declarate de Csorz. Astfel, la un moment dat, Sim și Condor l-au dus pe Csorz să-i arate un teren și i-au povestit că prin acesta este șantajat Vasile Nagy, coinculpat în dosarul polițistului Bota. Apoi, Sim și Condor au făcut presiuni asupra lui Csorz să declare procurorului că Vasile Nagy i-a spus că terenul este al polițistului Bota, dar acesta le-a răspuns că nu poată să spună un lucru neadevărat. Sim i-a transmis și o fotografie cu terenul respectiv, iar ulterior a fost sunat de procurorul Ardelean, căruia i-a comunicat că urmează să-i dea o fotografie cu terenul, dar că Nagy i-a adus la cunoștință alte aspecte decât cele semnalate de Sim și Condor.

În data de 4 februarie 2018 Condor l-a dus din nou forțat pe Csorz la DNA Oradea, unde acesta i-a spus procurorului Ardelean că Nagy i-a relatat doar că ar fi oferit pachete și bani procurorului Marius Iancu și polițistei Luminița Șugag de la DNA Oradea. Ardelean i-a replicat că nu asta îl interesează, ci terenul, iar Csorz i-a precizat că aceasta a fost discuția cu Nagy și că nu a vorbit altceva cu acesta.

Controlarea și influențarea judecătorilor

În această situație, procurorul Ardelean i-a dictat lui Csorz o cerere prin care solicita audierea sa ca martor în procesul polițistului Bota aflat pe rolul Curții de Apel Oradea în faza de apel, cerere în care a consemnat aspectele pe care urmează să le declare. Potrivit lui Csorz, Ardelean s-a exprimat cu ocazia respectivă că completul de la Oradea a fost convins și că Bota va primi sigur 6 ani dacă dosarul rămâne în forma actuală, iar, dacă va da declarația pe care i-a dictat-o la instanța de apel, Bota va fi îngropat definitv, urmând să convingă completul să primească 7 sau 8 ani. În cadrul acestei discuții, procurorul Ardelean le-a cerut lui Csorz și Condor să se intereseze cine a intervenit la judecătoarea Laura Micle de la Tribunalul Satu Mare pentru a-l achita pe inculpatul Mihai Mihăiță, afirmând că oricum cauza va ajunge la Oradea și va rezolva el să fie condamnat la 5 sau 6 ani închisoare cu executare. Procurorul Ardelean le-a insuflat astfel celor doi denunțători că ar avea o influență considerabilă asupra unor judecători de la Curtea de Apel Oradea.

Simptomatic este că procurorul Ardelean le-a solicitat și inițial lui Csorz, Condor și Sim informații despre judecătorii de la Secția penală a Tribunalului Satu Mare care judecă dosarele DNA, respectiv dacă au relații apropiate cu avocați și oameni de afaceri, dacă primesc mită, ce restaurante frecventează, unde își petrec vacanțele, cum și-au construit casele, ș.a. existând înregistrări audio în acest sens. Pentru a culege informațiile solicitate, procurorul se întâlnea cu „sursele" sale în localuri mai periferice, pe un hol al Tribunalului Satu Mare care nu se află sub raza camerelor video și în benzinăria Rompetrol de pe Drumul Careiului, unde a fost surprins în acest an pe camerele video cu ocazia unei astfel de întâlniri. Este extrem de grav dacă procurorii anticorupție au ajuns să-i verifice și să-i controleze pe judecători prin intermediul interlopilor și condamnaților.

Procurori anticorupție generoși cu interlopi periculoși

Buna colaborare a procurorului Ardelean de la DNA Oradea cu condamnații și interlopii este relevată și de o altă discuție purtată în biroul acestuia în data de 4 februarie 2011. Condor i-a solicitat procurorului să nu conteste cererea de eliberare condiționată formulată de prietenul său Doru Tukacs, unul din cei mai periculoși interlopi din Satu Mare, care avea termen de judecată în ziua următoare. Tukacs a suferit numeroase condamnări pentru infracțiuni de violență și de crimă organizată, iar atunci se afla în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru instigare la cumpărare de influență și șantaj. Ardelean a fost vizibil iritat de faptul că i-a fost adresată această solicitare de către Condor în prezența lui Csorz, dar i-a răspuns că din păcate nu se va prezenta el la acel termen ci un alt coleg, dar va vedea ce va reuși și îi promite că va fi bine până la urmă, urmând ca Tukacs să fie eliberat dacă nu la termenul respectiv la termenul următor, la care se va prezenta el. Acest aspect poate fi probat și prin faptul că Tukacs l-a sunat pe Condor chiar în ziua respectivă, iar acesta i-a transmis: „E rezolvat, am vorbit, mâine mă duc după tine să te duc acasă". Realitatea tristă este că acest interlop periculos a fost eliberat condiționat de către Tribunalul Satu Mare, după ce procurorul DNA a retras contestația împotriva sentinței de eliberare condiționată, contrar practicii DNA.

După începerea procesului polițistului Bota la Curtea de Apel Oradea, procurorul de ședință de la DNA a solicitat instanței încuviințarea martorului Nicolae Csorz. Solicitarea DNA a fost admisă și martorul a fost citat pentru termenul de judecată din 29 mai 2018, dar nu s-a putut prezenta din motive de sănătate, astfel că a fost recitat pentru termenul din 19 iunie 2018, când s-a prezentat și a fost audiat. La începutul lunii iunie martorul Csorz a fost contactat pe email de procurorul Ardelean, care s-a interesat dacă starea de sănătate îi va permite să se prezinte la termenul din 19 iunie 2018, la care i-a răspuns că se simte mai bine și l-a întrebat dacă îl va duce la Oradea tot Costin Condor, ca de obicei, și dacă să meargă mai înainte pe la birou ca să discute despre declarația pe care urma să o dea. Ardelean i-a solicitat să meargă cu vreun prieten sau cu o rudă nu cu Condor, pentru a nu risca să afle polițistul Bota de acest fapt și să intre la bănuieli. În data de 15 iunie 2018, la scurt timp după ce a avut o întâlnire cu Costin Condor, care s-a oferit să suporte contravaloarea combustibilului pentru deplasarea la Oradea, Csorz a fost sunat iar de procurorul Ardelean, care i-a spus că vrea să știe dacă va merge la termenul din 19 iunie, pentru a-i comunica colegului care se va prezenta în instanță să pregătească concluziile de fond. Procurorul i-a sugerat astfel că procesul se va termina după declarația sa. Realizând că procurorul Ardelean l-a păcălit cu promisiunile sale, martorul Csorz a decis să declare adevărul în fața Curții de Apel Oradea.

Promisiuni nelegale și neonorate

Potrivit lui Csorz, și Costin Condor deține multe înregistrări ale discuțiilor purtate cu procurorul Ardelean, pe care crede că le va prezenta în curând, după ce se va convinge că au fost păcăliți și el și fratele său Mircea, încarcerat în Penitenciarul Oradea, unde execută o pedeapsă de 11 ani și 6 luni pentru constituire de grup infracțional organizat, tâlhărie și furt calificat. Costin Condor i-a mărturisit de mai multe ori că el și fratele său au formulat denunțuri împotriva polițistului Adrian Bota întrucât procurorul Ardelean le-a promis că va înainta o adresă la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a fi înjumătățită pedeapsa aplicată inițial fratelui său pentru tâlhărie și că suma de 180.000 de euro ce trebuia confiscată de la polițist le va fi restituită lor. În plus, procurorul Ardelean ar fi exercitat amenințări și presiuni asupra fraților Condor că vor avea probleme penale întrucât au făcut trafic de influență referitor la un dosar de ucidere din culpă al fiului țiganului Bia din Satu Mare.

Procurorul Ardelean a formulat o adresă către Înalta Curte, dar instanța supremă nu numai că nu i-a redus pedeapsa lui Mircea Condor, ci i-a majorat-o substanțial. După acest episod, Costin Condor s-a exprimat de mai multe ori că au fost păcăliți de procuror și că va dezvălui totul presei și instanței de apel, dar a fost convins de Ardelean că vor beneficia de suma de 180.000 de euro, acesta precizându-i că lui Bota i-au fost indisponibilizați în cont peste 30.000 de lei și că i s-a aplicat sechestru pe anumite imobile. Costin Condor i-a mărturisit inclusiv cum a fost trimis de procurorul Ardelean la penitenciar să-l convingă și apoi să-l instruiască pe fratele său Mircea să formuleze denunț împotriva polițistului Bota, precum și cum au fost aranjate testele poligraf. În plus, înainte de a fi audiați în instanță, procurorul i-a dat denunțătorului Mircea Costin copii de pe rechizitoriu și de pe declarațiile date în faza de urmărire penală, deși acesta nu avea calitatea de parte în cauză, făcând acest lucru pentru a-l influența pe denunțător să dea o declarație conformă cu aceste acte, care au ajuns și în posesia fratelui său Costin Condor și a martorului Leonard Sim.

Noian de practici ilegale

O altă constatare șocantă este că la dosar se află două declarații ale martorului Costin Condor, una consemnată la Serviciul Județean Satu Mare al DGA și una consemnată la Serviciul Tertorial Oradea al DNA, din care rezultă că au fost luate în aceeași dată (12 ianuarie 2015) și în același interval orar (9.30-11.00), în condițiile în care distanța dintre Satu Mare și Oradea necesită două ore de deplasare. Și mai șocant este că declarațiile respective au un conținut diferit, contradictoriu.

Conform polițistului Adrian Bota și avocatului Alexandru Butuc, apărătorul inculpatului Vasile Nagy, procurorul Ardelean și-a permis inclusiv să substituie o declarație a acestui inculpat cu una care îl incriminează pe Bota, pe care a reformulat-o prin adăugire în fals și pe care a resemnat-o cu pastă albastră, în timp ce semnăturile avocatului Butuc și inculpatului Nagy au fost transpuse grafic, apărând în creion. Un argument în acest sens este faptul că pe pagina adăugită (pagina a doua a declarației) nu apare nicio semnătură, nici a procurorului, nici a avocatului și inculpatului. Sunt suficiente exemple care confirmă din nou că nu numai întortocheate sunt căile DNA.


Valer Marian