• Tweet

Statul a uitat să mai plătească despăgubirile pentru daunele suferite de agricultori în urma inundaţiilor din 2010. Cei afectaţi de calamităţi aşteaptă încă să-și primească banii de la autorități.

În urmă cu 8 ani, apele au făcut prăpăd în sute de localităţi din toată ţara. Cel mai rău a fost în judeţele Călăraşi, Tulcea, Suceava, Neamţ, Brăila, Argeş şi Dolj. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), inundaţiile din 2010 au afectat circa 144.000 hectare de teren, cuantumul pagubelor fiind estimat la 160 de milioane de lei. Autorităţile nu au plătit nici măcar un leu cu titlu de despăgubiri. "Menţionăm faptul că pentru pagubele produse în agricultură din cauza inundaţiilor din anul 2010 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a acordat despăgubiri", a precizat MADR, pentru "Adevărul".

Recoltele agricole, calamitate în mod deliberat

În judeţul Tulcea mai multe diguri de la Dunăre au fost sparte atunci în mod deliberat, cu scopul declarat de salvare a unor localităţi de la inundaţii. Satele nu au putut fi salvate, iar odată cu ele au ajuns sub apele Dunării mii de hectare de culturi agricole. Cea mai afectată a fost Agrodelta Sireasa SA, controlată de stat până în urmă cu câţiva ani, prin AVAS şi FPS, care s-a ales cu peste 5.000 de hectare inundate. După producerea catastrofei, autorităţile s-au contrazis flagrant. Deşi Prefectura Tulcea a autorizat crearea breşelor în digurile de apărare, Ministerul de Interne a dat vina pe apele Dunării care ar fi ieşit din matcă.

Astfel, într-o notă a Ministerului de Interne de la acea vreme se arată că digul s-a rupt din cauza debitului mărit şi nicidecum în urma unor acţiuni intenţionate. "Digul de apărare contra inundaţiilor aflat pe malul drept al braţului Chilia, între km. 111 şi 114, a fost rupt din cauza debitului mărit al Dunării, astfel apa inundând pădurea de aparţine Romsilva, trecând peste drumul comunal DC-2 Tulcea - Chilia Veche, iar pe partea dreaptă inundând parţial islazul comunal, proprietăţile localnicilor şi incinta agricolă Sireasa", preciza Ministerul de Interne, imediat după producerea inundaţiilor. Acum, Ministerul de Interne şi-a schimbat poziţia şi a recunoscut că spargerea digurilor - operațiune în urma căreia miile de hectare de culturi au fost calamitate - s-a făcut la ordinul Prefecturii Tulcea.

"În urma consultării Instituţiilor Prefectului, prin intermediul Direcţiei Generale pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, a rezultat faptul că, pe parcursul anului 2010, au fost efectuate inundări controlate la nivelul a trei judeţe, respectiv Bacău, Harghita şi Tulcea. Menţionăm că în judeţele Bacău şi Harghita, aceste operaţiuni nu au produs pagube. În ceea ce priveşte judeţul Tulcea, indicăm existenţa pe rolul  unei instanţe de judecată a unui dosar civil, ce are ca obiect plata pentru despăgubiri ca urmare a inundaţiei dirijate din data de 23.06.2010", se arată într-o adresă a MAI.

Prefectura Tulcea fuge de răspundere

Deși a admis că a autorizat spargerea digurilor de apărare de la Ceatalchioi, Prefectura Tulcea nu şi-a asumat plata daunelor pentru pierderile din agricultură. Pentru asta, autoritățile au invocat un articol de lege care nu se aplică în acest caz: "În ceea ce priveşte solicitările de  acordare de despăgubiri, în temeiul Legii 381/2002 nu au putut fi soluţionate, întrucât la data de 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie în care, conform Tratatului de Aderare, România putea să aplice scheme ajutor care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi a ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană", este reacția prefectului de Tulcea de la acea vreme. Acesta a omis cu bună ştiinţă să spună că inundaţiile s-au produs ca urmare a breşelor făcute în diguri şi nu din cauza creşterii apelor Dunării - situaţia în care, într-adevăr, agricultorii nu ar fi putut beneficia de despăgubiri.

Ministerul Agriculturii: Proprietarii au dreptul la despăgubire

A fost nevoie să treacă 8 ani pentru ca Ministerul Agriculturii să recunoscă vina autorităţilor în dezastrul de la Ceatalchioi. Ministerul a adimis, de asemenea, că legea a fost interpretată în mod eronat.

"Daunele produse  în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, au rezultat ca urmare a breşelor practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea. În acest caz, sunt aplicabile prevederile alin (3) al art.75 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii", a precizat MADR pentru "Adevărul".

Astfel, potrivit art. 75 din Legea apelor nr. 107/1996, "(1) Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial. (2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii".

Cu toate acestea, MADR a recunoscut că nu a făcut niciun demers pentru plata despăgubirilor pentru pagubele produse în urma inundaţiilor controlate.
"La nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au fost stabilite sume şi nu au fost acordate despăgubiri pentru daunele produse  în luna iunie 2010 în incinta agricolă administrată de către SC Agrodelta Sireasa SA, urmare a inundării dirijate prin breşe practicate în digul de apărare al incintei agricole Sireasa, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea", recunoaşte MADR.