• Tweet

În timp ce invazia la sol a Gazei de către armata israeliană întîrzie, guvernul lui Benjamin Netanyahu se confruntă și cu alte probleme, juridice de astă dată. Mai precis, asediul Gazei, așa cum se derulează în acest moment, cu tăierea resurselor de energie, al apei ori a aprovizionării cu alimente și medicamente pentru populația civilă, în număr de cca. 2 milioane de oameni, este strict interzis de Convenția de la Geneva, iar încălcarea acesteia este calificată de dreptul internațional drept crimă de război.

Iată ce prevede Protocolul adițional nr. 1 din 10 iunie 1977 la convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale:
Articolul 51
Protectia populatiei civile
1. Populatia civila şi persoanele civile se bucura de o protecţie generală contra pericolelor rezultind din operaţiile militare. În scopul de a face aceasta protecţie efectiva, regulile urmatoare, care se adauga celorlalte reguli de drept international aplicabil, vor trebui să fie respectate în toate imprejurarile.
2. Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu vor trebui sa faca obiectul atacurilor. Sînt interzise actele sau amenintarile cu violenta al caror scop principal este de a raspindi teroarea în populatia civila.
3. Persoanele civile se bucura de protectia acordată de către prezenta secţiune, în afară de cazul cînd participa direct la ostilitati şi numai pe durata acestei participari.
4. Atacurile fără discriminare sînt interzise. Prin expresia atacuri fără discriminare se înţeleg:
a) atacuri care nu sînt indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat;
b) atacuri în care se folosesc metode şi mijloace de lupta care nu pot fi indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat, sau
c) atacuri în care se folosesc metode sau mijloace de lupta ale caror efecte nu pot fi limitate după cum le prescrie prezentul protocol, şi care sînt în consecinţa, în fiecare din aceste cazuri, capabile sa loveasca, fără deosebire, obiective militare şi persoane civile sau bunuri cu caracter civil.
5. Vor fi, între altele, considerate ca efectuate fără discriminare urmatoarele tipuri de atacuri:
a) atacurile prin bombardament, oricare ar fi metodele sau mijloacele utilizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de obiective militare net distantate şi distincte, situate într-un oras, sat sau în orice zona continind o concentraţie analoaga de persoane civile sau de bunuri cu caracter civil;
b) atacurile de la care se poate astepta ca sa cauzeze incidental pierderi de vieti omenesti la populatia civila, ranirea de persoane civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinaţie a acestor pierderi şi pagube, care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct asteptat.
6. Sînt interzise atacurile indreptate cu titlu de represalii împotriva populatiei civile sau a persoanelor civile.
7. Prezenta sau miscarile populatiei civile sau ale unor persoane civile nu pot fi utilizate pentru a se pune anumite puncte sau anumite zone la adapost de operaţiunile militare, mai ales pentru a incerca să se puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere, sa favorizeze sau să efectueze operaţiunile militare. Părţile la conflict nu trebuie să dirijeze miscarile populatiei civile sau ale persoanelor civile pentru a incerca sa puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere operaţiunile militare.
Articolul 54
Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii populatiei civile
1. Este interzisa infometarea civililor ca metoda de razboi.
2. Este interzis de a se ataca, a se distruge, a lua sau a scoate din uz bunuri indispensabile supravietuirii populatiei civile, cum ar fi proviziile alimentare şi zonele agricole în care acestea se produc, recoltele, vitele, instalatiile şi rezervele de apa potabila şi lucrarile de irigatii, în scopul de a lipsi, ca urmare a valorii lor de subzistenta, populatia civila sau partea adversa, oricare ar fi motivatia de la care se porneste, fie pentru a infometa persoanele civile, a provoca deplasarea acestora, sau pentru oricare alt motiv.

Articolul 70
Acţiuni de ajutor
1. Atunci cînd populatia civila dintr-un teritoriu sub controlul unei părţi în conflict, altul decit un teritoriu ocupat, este insuficient aprovizionata cu materiale şi alimente menţionate în art. 69, vor fi intreprinse acţiuni de asistenţa cu caracter umanitar şi impartial şi fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, sub rezerva consimtamintului părţilor vizate de către aceste acţiuni de asistenţa. Ofertele de asistenţa indeplinind condiţiile de mai sus nu vor fi considerate nici ca un amestec în conflictul armat şi nici drept acte ostile. Cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare va fi acordată prioritate persoanelor care, asa cum sînt copiii, femeile insarcinate sau lehuze şi mamele care alapteaza, trebuie, conform convenţiei a IV-a sau prezentului protocol, sa faca obiectul unui tratament privilegiat sau al unei protectii deosebite.
2. Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă vor autoriza şi vor facilita trecerea rapida şi fără piedici a tuturor trimiterilor, a echipamentelor şi a personalului de ajutor oferite în conformitate cu prevederile acestei secţiuni, chiar dacă acest ajutor este destinat populatiei civile a părţii adverse.
3. Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă, autorizînd trecerea de ajutoare, echipamente şi personal în conformitate cu paragraful 2:
a) vor dispune de dreptul de a stabili reglementarile tehnice, inclusiv verificările, la care este supusă o asemenea trecere;
b) vor putea sa condiţioneze autorizatia de trecere de obligaţia ca distribuirea asistentei să fie efectuata la faţa locului, sub controlul unei părţi protectoare;
c) nu vor deturna în nici un fel trimiterile de ajutoare de la destinaţia lor şi nici nu vor intirzia trimiterea, cu excepţia cazurilor de necesitate urgenta, în interesul populatiei civile vizate.
4. Părţile la conflict vor asigura protectia trimiterilor de ajutoare şi vor facilita distribuirea rapida a acestora.
5. Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă interesata vor incuraja şi vor facilita o coordonare internationala eficienta a acţiunilor de asistenţa menţionate în paragraful 1.
De asemenea, și Protocolul nr. 2 din 10 iunie 1977 prevede:
Articolul 14
Protectia bunurilor indispensabile pentru supravietuirea populatiei civile
Este interzis să se recurga, ca mijloc de lupta, la infometarea populatiei civile. În consecinţa, se interzice să se atace, să se distruga sau să se faca inutilizabile, în acest scop, bunurile indispensabile pentru supravietuirea populatiei civile, asa cum sînt produsele alimentare şi zonele agricole care le produc, recoltele, animalele, instalatiile şi rezervele de apa potabila şi lucrarile de irigatii.

Încălcarea Convențiilor de la Geneva, care stabilesc normele și principiile privind tratamentul prizonierilor de război, persoanelor aflate sub ocupație și a persoanelor afectate de conflicte armate, poate avea grave consecințe la nivel internațional și pentru cei responsabili de aceste încălcări. Persoanele sau entitățile responsabile de încălcarea gravă a Convențiilor de la Geneva pot fi supuse răspunderii penale internaționale. Aceasta poate implica urmărirea penală de către instanțele internaționale, precum Curtea Penală Internațională (CPI). Individual, inclusiv lideri politici și militari, pot fi acuzați de crime de război sau crime împotriva umanității.
Statele care încalcă Convențiile de la Geneva pot fi obligate să plătească compensații sau reparații victimelor încălcărilor.
Statele care încalcă Convențiile de la Geneva pot să se confrunte cu izolarea internațională, inclusiv sancțiuni economice și politice din partea altor state sau organizații internaționale.

Bogdan Tiberiu Iacob