Geoană, eliminat de NATO din cursa prezidentială!

Postat la: 02.04.2023 |

Geoană, eliminat de NATO din cursa prezidentială!

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat azi oficial că i-a prelungit mandatul adjunctului său, Mircea Geoană, pînă la jumătatea lunii octombrie a anului viitor, anunț primit cu bucurie de fostul lider pesedist. Doar că anunțul lui Stoltenberg, coroborat cu legile în vigoare și cu declarații ferme și repetate ale lui Geoană înseamnă automat eliminarea acestuia din cursa prezidențială 2024.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prelungit mandatul secretarului general adjunct Mircea Geoană în semn de recunoaștere a serviciilor sale în cadrul Alianței, a anunțat azi pe Twitter Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO. „Abilitatea sa politică, expertiza și eleganța dovedite chiar și în momente de presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianța noastră transatlantică. Ca recunoaștere a serviciului său, am extins mandatul său ca secretar general adjunct cu încă un an, până la mijlocul lui octombrie 2024. Îi mulțumesc lui Mircea pentru dedicare și abia aștept să continuăm să lucrăm împreună", a spus Stoltenberg.

"Decizia de astăzi, la fel ca numirea mea în 2019, este o încurajare pentru toţi românii şi toate româncele de a ţinti cât mai sus şi îmi întăreşte convingerea că acesta este un moment în care România trebuie să capete îndrăzneala şi înţelepciunea de a profita de oportunităţile strategice pe care schimbările geopolitice le oferă" a venit prompt reacția de încîntare a lui Geoană, pe Facebook. Ambele anunțuri transmit oficial informația că Geoană nu va mai candida la prezidențiale, anul viitor.

Să o luăm metodic. Legea alegerilor prezidențiale prevede la Art. 27: "Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor". Același articol spune că ele trebuie însoțite de minim 200.000 de semnături de susținere. Dacă luăm ca reper data primului tur al alegerilor prezidențiale din 2019, adică 10 noiembrie, Geoană ar trebui să-și depună candidatura cel tîrziu pe 21 septembrie 2024, adică înainte de expirarea mandatului său.

Dacă Geoană devine liber de constrîngeri pe 15 octombrie, conform lui Stoltenberg, atunci, pentru ca el să se încadreze în lege, alegerile trebuie să aibă loc cel mai devreme duminică, 8 decembrie, respectiv 22 decembrie, turul doi. Ceea ce ar împinge alegerile și finalizarea procedurilor spre buricul Sărbătorilor de iarnă, de la Sf.Nicolae și Crăciun pînă la Revelion, dacă nu chiar mai mult, lucru greu de luat în calcul, în primul rînd pentru că ar favoriza dramatic absenteismul la urne.

Dincolo de asta, e la fel de greu de înțeles cum s-ar putea strînge semnături de sprijin pentru un candidat care la acel moment nu poate candida și nici măcar anunța public o candidatură. Ne amintim scandalul produs în 2014, cînd a ieșit la lumină că Teodor Meleșcanu adunase semnături ilegal, în secret, în timp ce se afla încă în funcția de director al SIE, incompatibilă cu o candidatură prezidențială. Un scandal care nu a avut urmări pentru că Meleșcanu era un banal outsider și nu și-a bătut nimeni capul cu el.

Nu la fel s-ar putea pune problema în cazul lui Geoană. Situația s-ar rezolva simplu dacă Geoană ar părăsi postul înainte datei fixate de Stoltenberg, prin demisie. Da, dar există un mic impediment. În repetate rînduri, fostul lider PSD a anunțat public și ferm că nu poate confirma dacă va candida la alegerile prezidenţiale din 2024 din România până nu îşi încheie funcţia de adjunct al secretarului general al NATO. El a menţionat că are obligaţia de loialitate şi onestitate faţă de organizaţia care i-a dat această şansă imensă şi va respecta scopul până în ultima secundă a mandatului, iar "după aceea, discuţiile pot să meargă în orice altă direcţie".

"Mulţumesc pentru întrebare, dar am să răspund cum am răspuns şi până acum şi am să o spun la modul cel mai ferm, răspicat şi onest. Atâta vreme cât sunt în această poziţie foarte importantă la NATO, voi da 100% din atenţia, energia şi talentul meu acestei funcţii. Este, cred, normal să te concentrezi pe munca importantă pe care o ai, pe încrederea pe care secretarul general mi-a dat-o şi pe încrederea pe care naţiunile aliate mi-au acordat-o. Acest lucru se va produce până în ultima zi a mandatului meu", spunea Mircea Geoană în iulie, la Euronews.

"Deci nu aşteptaţi de la mine nicio decizie, niciun anunţ, până când voi fi eliberat din această funcţie. Când voi fi eliberat din această funcţie? Când decide secretarul general. Deci, îţi promit că facem un interviu a doua zi după terminarea mandatului la NATO şi acolo, probabil că o să ne gândim la viitor. Dacă va fi un viitor într-o direcţie, în alta, există un viitor în faţă, sunt extrem de mândru să reprezint Alianţa la acest nivel, am învăţat foarte multe, dar am obligaţia de loialitate şi onestitate faţă de organizaţia care mi-a dat această şansă imensă şi voi respecta scopul până în ultima secundă a mandatului meu. După aceea, discuţiile pot să meargă în orice altă direcţie", a mai spus el.

În consecință, în urma deciziei de azi a lui Stoltenberg și conform propriilor angajamente, abia din 16 octombrie 2024 Mircea Geoană va putea vorbi despre o eventuală candidatură a sa la Cotroceni. Prea tîrziu pentru a mai putea și candida, efectiv. Timingul anunțat azi de Stoltenberg este atît de precis încît aproape ridică întrebarea dacă nu cumva el a fost conceput tocmai pentru a-l elimina pe Geoană din cursă, cu excepția cazului în care acesta și-ar încălca grosolan angajamentele publice și ar dezerta rușinos din post pentru a candida la alt post. O recomandare nu tocmai strălucită pentru un personaj dedicat securității planetare care se consideră om de onoare și se vrea viitor președinte.

Bogdan Tiberiu Iacob

loading...
PUTETI CITI SI...

Geoană, eliminat de NATO din cursa prezidentială!

Postat la: 02.04.2023 |

0

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat azi oficial că i-a prelungit mandatul adjunctului său, Mircea Geoană, pînă la jumătatea lunii octombrie a anului viitor, anunț primit cu bucurie de fostul lider pesedist. Doar că anunțul lui Stoltenberg, coroborat cu legile în vigoare și cu declarații ferme și repetate ale lui Geoană înseamnă automat eliminarea acestuia din cursa prezidențială 2024.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prelungit mandatul secretarului general adjunct Mircea Geoană în semn de recunoaștere a serviciilor sale în cadrul Alianței, a anunțat azi pe Twitter Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO. „Abilitatea sa politică, expertiza și eleganța dovedite chiar și în momente de presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianța noastră transatlantică. Ca recunoaștere a serviciului său, am extins mandatul său ca secretar general adjunct cu încă un an, până la mijlocul lui octombrie 2024. Îi mulțumesc lui Mircea pentru dedicare și abia aștept să continuăm să lucrăm împreună", a spus Stoltenberg.

"Decizia de astăzi, la fel ca numirea mea în 2019, este o încurajare pentru toţi românii şi toate româncele de a ţinti cât mai sus şi îmi întăreşte convingerea că acesta este un moment în care România trebuie să capete îndrăzneala şi înţelepciunea de a profita de oportunităţile strategice pe care schimbările geopolitice le oferă" a venit prompt reacția de încîntare a lui Geoană, pe Facebook. Ambele anunțuri transmit oficial informația că Geoană nu va mai candida la prezidențiale, anul viitor.

Să o luăm metodic. Legea alegerilor prezidențiale prevede la Art. 27: "Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor". Același articol spune că ele trebuie însoțite de minim 200.000 de semnături de susținere. Dacă luăm ca reper data primului tur al alegerilor prezidențiale din 2019, adică 10 noiembrie, Geoană ar trebui să-și depună candidatura cel tîrziu pe 21 septembrie 2024, adică înainte de expirarea mandatului său.

Dacă Geoană devine liber de constrîngeri pe 15 octombrie, conform lui Stoltenberg, atunci, pentru ca el să se încadreze în lege, alegerile trebuie să aibă loc cel mai devreme duminică, 8 decembrie, respectiv 22 decembrie, turul doi. Ceea ce ar împinge alegerile și finalizarea procedurilor spre buricul Sărbătorilor de iarnă, de la Sf.Nicolae și Crăciun pînă la Revelion, dacă nu chiar mai mult, lucru greu de luat în calcul, în primul rînd pentru că ar favoriza dramatic absenteismul la urne.

Dincolo de asta, e la fel de greu de înțeles cum s-ar putea strînge semnături de sprijin pentru un candidat care la acel moment nu poate candida și nici măcar anunța public o candidatură. Ne amintim scandalul produs în 2014, cînd a ieșit la lumină că Teodor Meleșcanu adunase semnături ilegal, în secret, în timp ce se afla încă în funcția de director al SIE, incompatibilă cu o candidatură prezidențială. Un scandal care nu a avut urmări pentru că Meleșcanu era un banal outsider și nu și-a bătut nimeni capul cu el.

Nu la fel s-ar putea pune problema în cazul lui Geoană. Situația s-ar rezolva simplu dacă Geoană ar părăsi postul înainte datei fixate de Stoltenberg, prin demisie. Da, dar există un mic impediment. În repetate rînduri, fostul lider PSD a anunțat public și ferm că nu poate confirma dacă va candida la alegerile prezidenţiale din 2024 din România până nu îşi încheie funcţia de adjunct al secretarului general al NATO. El a menţionat că are obligaţia de loialitate şi onestitate faţă de organizaţia care i-a dat această şansă imensă şi va respecta scopul până în ultima secundă a mandatului, iar "după aceea, discuţiile pot să meargă în orice altă direcţie".

"Mulţumesc pentru întrebare, dar am să răspund cum am răspuns şi până acum şi am să o spun la modul cel mai ferm, răspicat şi onest. Atâta vreme cât sunt în această poziţie foarte importantă la NATO, voi da 100% din atenţia, energia şi talentul meu acestei funcţii. Este, cred, normal să te concentrezi pe munca importantă pe care o ai, pe încrederea pe care secretarul general mi-a dat-o şi pe încrederea pe care naţiunile aliate mi-au acordat-o. Acest lucru se va produce până în ultima zi a mandatului meu", spunea Mircea Geoană în iulie, la Euronews.

"Deci nu aşteptaţi de la mine nicio decizie, niciun anunţ, până când voi fi eliberat din această funcţie. Când voi fi eliberat din această funcţie? Când decide secretarul general. Deci, îţi promit că facem un interviu a doua zi după terminarea mandatului la NATO şi acolo, probabil că o să ne gândim la viitor. Dacă va fi un viitor într-o direcţie, în alta, există un viitor în faţă, sunt extrem de mândru să reprezint Alianţa la acest nivel, am învăţat foarte multe, dar am obligaţia de loialitate şi onestitate faţă de organizaţia care mi-a dat această şansă imensă şi voi respecta scopul până în ultima secundă a mandatului meu. După aceea, discuţiile pot să meargă în orice altă direcţie", a mai spus el.

În consecință, în urma deciziei de azi a lui Stoltenberg și conform propriilor angajamente, abia din 16 octombrie 2024 Mircea Geoană va putea vorbi despre o eventuală candidatură a sa la Cotroceni. Prea tîrziu pentru a mai putea și candida, efectiv. Timingul anunțat azi de Stoltenberg este atît de precis încît aproape ridică întrebarea dacă nu cumva el a fost conceput tocmai pentru a-l elimina pe Geoană din cursă, cu excepția cazului în care acesta și-ar încălca grosolan angajamentele publice și ar dezerta rușinos din post pentru a candida la alt post. O recomandare nu tocmai strălucită pentru un personaj dedicat securității planetare care se consideră om de onoare și se vrea viitor președinte.

Bogdan Tiberiu Iacob

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE