Hellvig plus Rareș, noul tandem

Postat la: 10.07.2023 |

Hellvig plus Rareș, noul tandem

Se preconizează o resetare în interiorul staff-ului PNL. O nouă garnitură de conducere. Cu Hellvig, cu Rareș și cu alți prieteni de-ai lor la vârf. Proiectul constă nu numai în schimbarea conducătorilor. Ci și într-o schimbare de optică politică. Și ar putea să meargă mai departe. Tandemul ar putea viza viitoarea președinție și viitorul Palat Victoria. Dacă și numai dacă iluziile acestora se confirmă.

De când partidul a fost vândut lui Klaus Iohannis și apoi popularilor europeni - vine curând vremea când voi spune ce și cum - el a devenit suspect de frecventabil atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în ceea ce privește Casa Albă. Prețul a fost uriaș. PNL a renunțat la substanța liberală și a abandonat de asemenea substanța națională care l-a consacrat. A devenit o formațiune politică perfect dresată. Care de atunci și până în prezent a ciripit exclusiv în păsăreasca bruxelleză. Și, firește, o parte din electorat s-a retras. Unii sunt deciși să voteze pentru alte partide, alții au rămas în așteptare. În speranța că lucrurile vor reveni la ceea ce era în trecut normalitatea liberală. Până una alta însă, după ce și-au asumat și câteva guverne, care au condus iresponsabil, și după ce i-au permis principalului partener de coaliție, PSD, să fac opoziție din interior, liberalii s-au dus undeva la 15% și, pentru moment, trendul este în continuare descrescător. De unde se vede că i-a măcinat mai mult pe liberali pierderea substanței lor istorice și mai puțin s-au erodat la guvernare, chiar dacă au guvernat prost.

Între timp, „number one", respectiv Rareș Bogdan, a bătut zi de zi temenele la Cotroceni, consacrându-se drept cel mai important susținător - și de altfel și cel mai vocal - al președintelui Klaus Iohannis. Rareori s-a distanțat de acesta și a făcut-o într-un mod atât de ambiguu, încât populația nu a sesizat faptul că acesta își caută undă verde. Rareș Bogdan a fost însă favorizat de câteva circumstanțe. Și-a câștigat o mare popularitate în timpul prestației sale de jurnalist, care a fost de succes. Cu această ocazie și-a făcut mulți prieteni și respectiv susținători în presă. Klaus Iohannis l-a protejat, ferindu-l de tulburările politice interne și i-a pregătit o poziție bună în Parlamentul European, unde conduce grupul popularilor europeni. Devenind astfel între altele și șeful lui Traian Băsescu. Acolo, cu rare excepții, a avut o prestație bună. În timp ce în România, de câte ori revenea, făcea o figurație mai mult sau mai puțin reușită pe lângă conducătorii vremelnici ai liberalilor. Nedistanțându-se însă de Klaus Iohannis, a rămas cu un handicap, care constă în principal în faptul că, înveșmântat în tricolor, a acceptat în același timp toate rabaturile PNL și ale coalițiilor care au guvernat țara de la suveranitatea prevăzută în Constituție și clamată de populație.

Dar lucrurile se pot îndrepta. Eduard Hellvig s-ar putea să îl salveze. La înțelegere sau nu cu Klaus Iohannis, fostul lider liberal, devenit între timp, pentru mai mulți ani, director al Serviciului Român de Informații, poate intra în politică curat și uscat. Vine și ne spune, până la un punct pe bună dreptate, că a produs reforme semnificative în SRI, îndepărtând această instituție de forță de la tentația, transformată deseori în realitate, de a călca în picioare drepturile și libertățile fundamenatle ale omului și de a influența într-un mod neconstituțional viața politică și economică. Mai mult decât atât, în două dintre rarele sale apariții publice, Eduard Hellvig a vorbit convingător despre nevoia de suveranitate a românilor. Despre beneficiile suveranității. Și, respectiv, despre pierderile generate de lipsa de suveranitate. Este dorit de o bună parte dintre liberalii aflați în prezent în priză. Mă refer în special la cei care l-au cunoscut și apreciat în calitate de secretar general al partidului. Este dorit în același timp pentru a reveni la conducerea PNL și de către liberalii retrași temporar la vatră. Făcând într-un fel sau altul parte din grupul de la Cluj, un grup transpartinic, nu foarte eficient politic, dar extrem de eficient sub aspectul unui mediu intelectual consolidat, Eduard Hellvig ar fi cu certitudine susținut și de o bună parte dintre foștii pedeliști. Care încă își exercită - pentru că au știut cum să o facă - o puternică influență în partid și în electorat. Are deci toate șansele să revină pe cai mari în partid. De aici încolo survin firește semnele de întrebare. Dacă este în continuare partener cu Klaus Iohannis sau nu. Dacă da, atunci îl va înlocui pe Ciucă, care e rudimentar și uzat. Și care în orice caz nu e liberal. Devenind președintele PNL, are toate șansele să candideze la funcția prezidențială. Sau cine știe? În tandem cu Rareș Bogdan și în urma unor cercetări de piață, s-ar putea ca Rareș să fie cel împins către o asemenea candidatură. Oricum, într-un fel sau altul, cei doi vor lucra în tandem.

Să semnalăm deci nou tandem politic care chiar dacă nu-și va atinge obiectivele maxime, va putea să obțină la viitoarele alegeri rezultate onorabile. De natură să spele, fie și parțial, rușinea PNL.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Hellvig plus Rareș, noul tandem

Postat la: 10.07.2023 |

0

Se preconizează o resetare în interiorul staff-ului PNL. O nouă garnitură de conducere. Cu Hellvig, cu Rareș și cu alți prieteni de-ai lor la vârf. Proiectul constă nu numai în schimbarea conducătorilor. Ci și într-o schimbare de optică politică. Și ar putea să meargă mai departe. Tandemul ar putea viza viitoarea președinție și viitorul Palat Victoria. Dacă și numai dacă iluziile acestora se confirmă.

De când partidul a fost vândut lui Klaus Iohannis și apoi popularilor europeni - vine curând vremea când voi spune ce și cum - el a devenit suspect de frecventabil atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în ceea ce privește Casa Albă. Prețul a fost uriaș. PNL a renunțat la substanța liberală și a abandonat de asemenea substanța națională care l-a consacrat. A devenit o formațiune politică perfect dresată. Care de atunci și până în prezent a ciripit exclusiv în păsăreasca bruxelleză. Și, firește, o parte din electorat s-a retras. Unii sunt deciși să voteze pentru alte partide, alții au rămas în așteptare. În speranța că lucrurile vor reveni la ceea ce era în trecut normalitatea liberală. Până una alta însă, după ce și-au asumat și câteva guverne, care au condus iresponsabil, și după ce i-au permis principalului partener de coaliție, PSD, să fac opoziție din interior, liberalii s-au dus undeva la 15% și, pentru moment, trendul este în continuare descrescător. De unde se vede că i-a măcinat mai mult pe liberali pierderea substanței lor istorice și mai puțin s-au erodat la guvernare, chiar dacă au guvernat prost.

Între timp, „number one", respectiv Rareș Bogdan, a bătut zi de zi temenele la Cotroceni, consacrându-se drept cel mai important susținător - și de altfel și cel mai vocal - al președintelui Klaus Iohannis. Rareori s-a distanțat de acesta și a făcut-o într-un mod atât de ambiguu, încât populația nu a sesizat faptul că acesta își caută undă verde. Rareș Bogdan a fost însă favorizat de câteva circumstanțe. Și-a câștigat o mare popularitate în timpul prestației sale de jurnalist, care a fost de succes. Cu această ocazie și-a făcut mulți prieteni și respectiv susținători în presă. Klaus Iohannis l-a protejat, ferindu-l de tulburările politice interne și i-a pregătit o poziție bună în Parlamentul European, unde conduce grupul popularilor europeni. Devenind astfel între altele și șeful lui Traian Băsescu. Acolo, cu rare excepții, a avut o prestație bună. În timp ce în România, de câte ori revenea, făcea o figurație mai mult sau mai puțin reușită pe lângă conducătorii vremelnici ai liberalilor. Nedistanțându-se însă de Klaus Iohannis, a rămas cu un handicap, care constă în principal în faptul că, înveșmântat în tricolor, a acceptat în același timp toate rabaturile PNL și ale coalițiilor care au guvernat țara de la suveranitatea prevăzută în Constituție și clamată de populație.

Dar lucrurile se pot îndrepta. Eduard Hellvig s-ar putea să îl salveze. La înțelegere sau nu cu Klaus Iohannis, fostul lider liberal, devenit între timp, pentru mai mulți ani, director al Serviciului Român de Informații, poate intra în politică curat și uscat. Vine și ne spune, până la un punct pe bună dreptate, că a produs reforme semnificative în SRI, îndepărtând această instituție de forță de la tentația, transformată deseori în realitate, de a călca în picioare drepturile și libertățile fundamenatle ale omului și de a influența într-un mod neconstituțional viața politică și economică. Mai mult decât atât, în două dintre rarele sale apariții publice, Eduard Hellvig a vorbit convingător despre nevoia de suveranitate a românilor. Despre beneficiile suveranității. Și, respectiv, despre pierderile generate de lipsa de suveranitate. Este dorit de o bună parte dintre liberalii aflați în prezent în priză. Mă refer în special la cei care l-au cunoscut și apreciat în calitate de secretar general al partidului. Este dorit în același timp pentru a reveni la conducerea PNL și de către liberalii retrași temporar la vatră. Făcând într-un fel sau altul parte din grupul de la Cluj, un grup transpartinic, nu foarte eficient politic, dar extrem de eficient sub aspectul unui mediu intelectual consolidat, Eduard Hellvig ar fi cu certitudine susținut și de o bună parte dintre foștii pedeliști. Care încă își exercită - pentru că au știut cum să o facă - o puternică influență în partid și în electorat. Are deci toate șansele să revină pe cai mari în partid. De aici încolo survin firește semnele de întrebare. Dacă este în continuare partener cu Klaus Iohannis sau nu. Dacă da, atunci îl va înlocui pe Ciucă, care e rudimentar și uzat. Și care în orice caz nu e liberal. Devenind președintele PNL, are toate șansele să candideze la funcția prezidențială. Sau cine știe? În tandem cu Rareș Bogdan și în urma unor cercetări de piață, s-ar putea ca Rareș să fie cel împins către o asemenea candidatură. Oricum, într-un fel sau altul, cei doi vor lucra în tandem.

Să semnalăm deci nou tandem politic care chiar dacă nu-și va atinge obiectivele maxime, va putea să obțină la viitoarele alegeri rezultate onorabile. De natură să spele, fie și parțial, rușinea PNL.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE