• Tweet

Coaliția PSD-PNL știe și anunță public încă din februarie că anul acesta nu are nicio șansă să se încadreze în deficitul bugetar prognozat, de 68 de miliarde de lei, iar deficitul real va depăși 90 de miliarde de lei.

Și cu toate că discută public de peste șase luni acest lucru, liderii coaliției, împreună cu inspiratorul lor, Klaus Iohannis, sunt incapabili să facă ceva pentru corectarea acestei situații. Ba chiar, în rarele momente când dau semne că i-ar preocupa asta, vorbesc despre creșteri de taxe și despre înjugarea clasei medii românești, și așa destul de firavă. Foarte rar vorbesc despre reduceri de cheltuieli, iar atunci când o fac au grijă ca totul să fie axat pe reducerea unor posturi neocupate. De ce? Simplu, pentru că nu au curaj să își supere activul de partid. Căci reducerea de cheltuieli înseamnă, în primul rând, concedierea unor bugetari, iar aceștia provin fie din cele două partide care conduc România de zeci de ani, fie dintre masa de votanți ai acelorași două partide. Tot reducere de cheltuieli ar însemna și desființarea unor instituții sau comasarea unora, ceea ce presupune mai puține locuri călduțe pentru liderii județeni ai partidelor. În fine, reducerea de cheltuieli ar putea să fie și stoparea achizițiilor ne-necesare sau aiuritoare pe care le fac instituțiile publice sau companiile de stat. Și asta ar însemna închiderea robinetului pentru multe organizații de partid.

Și-atunci, atât Marcel Ciolacu cât și Nicolae Ciucă și adjuncții acestora, punând în balanță obligația legală de reducere a deficitului cu obligația către cei care i-au propulsat în aceste funcții aleg, previzibil de altfel, să nu-și supere deloc colegii de partid.

Căci în vreme ce pozează pe la televizor în salvatorii bugetului, în practică ei coordonează niște sfidătoare risipe de bani publici pe unde apucă:

Toate instituțiile angajează oameni, nu concediază- de exemplu, Ministerul Energiei, călăul prosperității noastre de anul trecut desfășoară, chiar acum, concursuri pentru ocuparea a 47 de posturi (https://www.stiripesurse.ro/ministerul-energiei-angajeaza-pe-banda-rulanta-inainte-de-reducerea-functiilor-vacante_3039928.html );
Fotoliile de conducere sunt umplute cu activiști fără legătură cu domeniile guvernate- de exemplu, la Autoritatea pentru Digitalizare, Ciolacu a numit de curând doi vicepreședinți: o tânără de 27 de ani, Mariei Alexandra Chivu, studentă la master, la Universitatea din București, unde studiază Managementul Crizelor, din 2021, dar și pe Andrei Niculae, de 23 de ani, licențiat în Științe Politice, în 2022. Ea pesedistă, el liberal https://romania.europalibera.org/a/digitalizarea-romaniei-pe-mana-unor-tineri-fara-experienta-dar-cu-sustinere-de-la-partid/32539064.html#:~:text=Premierul%20Marcel%20Ciolacu%20a%20semnat,pentru%20Digitalizarea%20Rom%C3%A2niei%20(ADR). ;
Instituții cu denumiri și atribuții hilare continuă să existe, bunăoară Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), care împarte subvențiile statului pentru companiile feroviare și cumpără material rulant pentru aceleași companii (a se citi, de fapt, pentru CFR Călători), condusă de către absolventul de istorie Ștefan Roșeanu;
Nu în ultimul rând, un festival de aruncat banii pe fereastră pe la companiile de stat, cum ar fi un contract de 17 milioane de dolari pentru achiziția de „servicii de consultanță, coaching și mentorat" în activități manageriale https://economedia.ro/nuclearelectrica-cumpara-consultanta-pentru-directorime-de-17-milioane-de-dolari-expertii-vor-asigura-coaching-si-mentorat-pentru-sefi-in-urmatorii-patru-ani.html . Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, iar la startul licitației s-a înscris și firma olandeză ( de la cei care apără spațiul Schengen de invazia românilor) favorită, WTS Energy.
Acestea sunt doar niște mici exemple de tocat banii publici. La care am mai putea adăuga încurajarea pierderilor oricât de mari la mamuții de stat (iată doar cifrele pentru 2022): 427 de milioane de lei la Termoenergetica, 176 de milioane de lei la CFR Călători, încă 153 de milioane de lei la CFR Marfă, etc. A, apropos, știți că statul nostru deține cam jumătate din acțiuni la o firmă, Șantierul Naval Mangalia, care nu a avut profit în niciun an după 1990? Și care a avut administratori vreo 100 de ștabi din cele două partide în toți acești ani...

Partidele din România există pentru a asigura bunăstarea propriilor activiști. Acesta este un lucru simplu și verificat în toate guvernările de până acum. Și din cauza asta și-au pierdut capul toți premierii, președinții și liderii de partid din această țară: pentru că nu au reușit să potolească foamea de bani și de putere a activului propriu. Și tot în aceeași situație se regăsește și partidul aflat astăzi la putere, PSD-PNL.

Pentru a fi cât se poate de clar în ce situație se află statul nostru, începem prin a prezenta câteva lucruri simple:

În anul 2019, atunci când Klaus Iohannis a preluat personal guvernarea țării, PIB-ul României s-a ridicat la valoarea de 1059 de miliarde de lei (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_2019r_def.pdf ). Pentru anul 2023, PIB-ul prognozat de către guvern este de 1591 de miliarde de lei (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/bgc30062023.pdf ). Cu alte cuvinte, fără a ne mai încurca în rata inflației și cu indicii de creștere reală, să observăm că, în termeni nominali, economia României crește în cei patru ani de regim Iohannis- PNL-PSD cu fix 50%!

Hai să ne uităm acum la veniturile populației: veniturile medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2019, în termeni nominali, 4872 lei pe gospodărie şi 1889 lei pe persoană, iar cheltuielile au fost, tot în trimestrul III 2019, în medie, de 4202 lei lunar pe gospodărie (1630 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,3% din nivelul veniturilor totale (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr3r19.pdf ). Iar acum, la finalul guvernărilor Orban și Cîțu (PNL) și Ciucă (PSD-PNL) avem următoarea situație: veniturile lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2797 lei pe o persoană, iar cheltuielile lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5971 lei pe o gospodărie (2393 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,6% din veniturile totale (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr1r23.pdf ).

Practic, în termeni nominali, veniturile populației au crescut din septembrie 2019 până în martie 2023 cu 43%! Iar cheltuielile făcute de populație au crescut tot cam la fel, cu 42%! Astfel încât putem spune că populația a sărăcit față de 2019, dacă economia a crescut cu 50%, iar veniturile doar cu 42%.

Dar să vedem ce a făcut statul în tot acest timp: în 2019, veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 mld lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 369,43 mld lei, cu 48 de miliarde de lei deficit bugetar (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/162114/nota_bgcdecembrie2019.pdf ). Pentru anul 2023, guvernul a prognozat venituri bugetare în sumă de 539, 6 miliarde de lei și cheltuieli în sumă de 607,9 miliarde de lei, cu un deficit bugetar de 68 de miliarde de lei (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf ).

Practic, în termeni nominali, veniturile statului ar trebui să crească cu 68% , iar cheltuielile statului cu 65%.

Dar astăzi, noi știm că, de fapt, deficitul bugetar va fi mult mai mare decât cel prognozat, undeva în plaja 90-100 de miliarde de lei, adică veniturile realizate vor fi cu vreo 20 de miliarde de lei mai mici, iar cheltuielile cu vreo 20 de miliarde de lei mai mari.

O primă concluzie ar fi aceea că, deși economia care ne hrănește pe toți au crescut cu 50% în acest timp, veniturile oamenilor au crescut doar cu 43%, iar cele ale statului cu 68%, adică mult mai mult. Statul, așadar, nu simte deloc criza inflaționistă prin care trecem. Dar noi o simțim, căci cheltuim cu doar 42% mai mult ca în 2019, în vreme ce statul cheltuie cu nonșalanță cu minim 65% mai mult decât în 2019. Mai simplu spus, dragi români, guvernanții au avut grijă doar de stat, adică de ei și de membrii lor de partid și au neglijat total populația care îi votează cuminte, în mod masochist, o dată la patru ani.

Faptul că economia a funcționat și a alimentat cu bani bugetul cel hulpav se observă și din creșterea cifrei de afaceri globală, la nivelul țării, de la 1661 de miliarde de lei în 2019 la 2374 de miliarde de lei în 2022.

Pentru a fi mai clar, să spunem că avem o creștere 2022 față de 2019 de 43%, în vreme ce profiturile la nivelul întregii economii au crescut mult mai rapid, de la 91 de miliarde de lei în 2019 la 203 miliarde de lei în 2022. Adică au crescut cu 123%! Mai mult decât dublu. Este, poate, interesant de observat că profiturile firmelor au crescut de trei ori mai rapid decât veniturile populației!

Hai să mai consemnăm o concluzie: din 2019 încoace, economia a crescut cu 50%, veniturile populației doar cu 43%, dar profiturile firmelor cu 123%, iar veniturile statului cu 68%! Este acesta un stat corect construit? Pentru a fi fidelă realității fotografia aceasta, să mai spunem că veniturile populației despre care vorbim sunt venituri brute, adică ele sunt lipsite de impozitul pe venit și contribuțiile la sănătate și la pilonul II de pensii de care guvernul a scutit a șaptea parte a salariaților din țară.

Și totuși, cum este posibil ca veniturile și cheltuielile statului să crească mai rapid decât economia și mult mai rapid decât veniturile populației sau ale firmelor din țară?

Explicațiile sunt cât se poate de simple: în primul rând, statul are acces facil la finanțare, căci principala activitate a băncilor românești este cumpărarea de obligațiuni de stat. Asta în vreme ce firmele de aici sau populația abia-abia reușesc să obțină credite de la bănci. Și doar o mică parte dintre cei care doresc să se împrumute. Și dacă dobânda pe care o plătește statul băncilor pentru finanțare este de 6-7%, firmele plătesc peste 12-13% pentru creditele luate pentru capitalul de lucru. Deși firmele sunt profitabile, având venituri mai mari decât cheltuielile, în vreme ce statul funcționează pe deficit, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile!

În al doilea rând, statul poate face tot ceea ce vrea guvernul să facă. Mai ales să se împrumute, astfel încât datoria publică a României s-a dublat în perioada despre care vorbim, de la 373 de miliarde de lei în decembrie 2019 la 731 de miliarde de lei în mai 2023:

În al treilea rând, statul poate oricând abuza de dreptul său de a stabili, în mod discreționar, creșterea oricăror taxe: a TVA-ului (pe care l-a crescut în cazul unor produse), a impozitelor pe venit (pe care l-a crescut de exemplu în cazul dividendelor) sau a impozitelor pe profit/cifră de afaceri (pe care l-a crescut în cazul microîntreprinderilor).

Deci statul poate să ia oricând oricâte și oricât de mari taxe și impozite își dorește, se poate împrumuta oricând la bănci cu dobânzi mult mai mici decât o fac firmele și își poate permite să aibă o datorie oricât de mare. Iar cel mai important: își poate permite să cheltuie mai mult decât are, ceea ce nu prea poate nicio firmă și niciun om sănătos la cap.

Ei, dar să vedem pentru ce a luat guvernul nostru atâția bani și pentru ce a cheltuit atâția bani în tot acest timp. Ei bine, în iunie 2023 aveam peste 1 284 000 de bugetari ( https://mfinante.gov.ro/documents/35673/149720/posturiocupateiunie2023.xls) . Cu aproape 50 000 mai mulți decât cei 1 235 000 existenți în octombrie 2019 (https://www.profit.ro/stiri/economie/statul-a-adaugat-4-000-de-bugetari-in-decembrie-bilantul-guvernului-pnl-noiembrie-2019-decembrie-2020-a-ajuns-la-un-plus-de-14-000-de-angajati-in-sectorul-public-19952493 ). Așadar, principala realizare a guvernelor păstorite de Klaus Iohannis a fost să plaseze încă 50 000 de oameni din activul de partid în aparatul de stat. Dacă vă întrebați de ce, iată și răspunsul: pentru că salariul mediu net în administrația publică este de 6009 lei în iunie 2023, cu o treime peste salariul mediu net din economie (doar 4600 de lei). Iar dragii de bugetari ne-au costat în 2019 102 miliarde de lei, iar în 2023 ne vor costa cel puțin 126 de miliarde de lei (63 de miliarde de lei au costat doar pe primul semestru).

Pe ce a mai cheltuit guvernul nostru așa de mult? Păi, de exemplu, în 2019 statul nostru a cheltuit 12 miliarde de lei pentru dobânzi, iar în 2023 a cheltuit 16 miliarde de lei doar în primele șase luni ale anului, deci va cheltui cam 32 de miliarde de lei pe tot anul. Iată, așadar, o cheltuială suplimentară de 20 de miliarde de lei/an doar cu dobânzile! Păi ce credeați, că împrumuturile alea masive sunt gratis ?

Pe subvenții statul a cheltuit doar 7 miliarde de lei în 2019 și 9 miliarde de lei doar pe primele șase luni din 2023, adică vom avea cam 18 miliarde de lei pe tot anul.

Iar cu bunuri și servicii țineți-vă bine: 52 de miliarde de lei în 2019 și minim 72 de miliarde de lei în 2023 (36 de miliarde de lei doar pe primul semestru).

115 miliarde de lei a cheltuit statul pentru asistență socială pe tot anul 2019 și 98 de miliarde de lei doar pe șase luni din 2023, deci vreo 196 de miliarde de lei pe tot anul acesta!

43 de miliarde de lei au fost cheltuielile cu investițiile în 2019 și 32 de miliarde de lei cele din ianuarie-iunie 2023, deci vom avea peste 64 de miliarde de lei la investiții pe tot anul acesta.

Iată că situația gravă în care se află finanțele țării astăzi este cauzată, exclusiv, de către lăcomia statului, care suge orice urmă de bani din economie, sufocând-o , dar și de nesăbuința și aroganța cu care cheltuie banul public politicienii puși să păzească pușculița cu bani a națiunii. Și-atunci ne întrebăm cum ar putea, oare, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis să-i îndepărteze de la borcanul de miere tocmai pe cei care i-au ales șefi pe la partidele lor? Răspunsul este cât se poate de evident în lipsa de acțiune a liderilor coaliției

Petrișor Peiu