Phishing, clonarea identității, fraude online și… despăgubiri de la bancă

Postat la: 25.04.2026 |

Phishing, clonarea identității, fraude online și… despăgubiri de la bancă

Oamenii rămân fără bani în bancă sau pe card pentru că li se fură identitatea bancară sau digitală. Pentru că sunt victime ale fraudelor online. Pentru că sistemele digitale, care ar trebui să fie sigure și eficiente, nu sunt. Pentru că persoane necunoscute sau algoritmi semnează contracte de credit pe numele victimei, fără ca victima să își fi dat în vreun fel acordul la contract.  

Hackerii, rakeții, escrocii online sunt, de cele mai multe ori, simpluți. Înșelătoria lor nu e operă de artă. Cu toate acestea, sofisticatele și costisitoarele sisteme digitale, cu gardieni algoritmici care ne chestionează pe noi ca să vadă dacă suntem... algoritmi, dacă suntem adulți, dacă nu cumva suntem spălători de bani, dacă nu cumva am uitat să ne actualizăm datele cu caracter personal o dată la 3 luni, sistemele astea digitale zic sunt ca o pojghiță de polei în fața lor, a hackerilor, racheților și escrocilor online. 

Nu vorbim de hackerii ruși, nord coreeni, iranieni, americani, chinezi... Ăia se ocupă eficient cu spargerea sistemelor digitale guvernamentale și cu furtul masiv de date cu caracter personal, utile corporațiilor – dictator și dictatorilor, pentru a ne modela și ghidona comportamentul. Nu, aici e vorba de sărăcuți intelectual, simpluți la vorbă și faptă, cu accent de pe la vecinii din est și nord – est, dar incredibil de eficienți. 

Chiar trebuie să știți că, dacă o plată sau o serie de plăți sunt efectuate ca urmare a furtului de indentitate sau a altor fraude, banca TREBUIE să vă despăgubească imediat. Nu numai banca trebuie să vă despăgubească, ci ori alt prestator de serviciil de plată, inclusiv poșta, paypal, moneygram, revolut etc.   Consumatorul, indus în eroare de un fraudator care se dă drept o bancă, are dreptul la rambursare integrală, plătită de prestatorul său de servicii de plată, cu condiția să sesizeze poliția fără întârziere nejustificată și să notifice prompt frauda. 

Mai mult chiar, prestatorii de servicii de comunicații electronice și platformele online pot răspunde solidar pentru omisiunea de a elimina conținutul de uzurpare de identitate frauduloasă care a facilitat frauda. Așadar, nu e vorba doar de bănci, ci de toți stâlpii pe care se susține digitalul – comercianții online, social media, telefonia, cloudul etc.  Acest regim juridic a fost instaurat de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care a transpus în legislația românească Directiva (UE) 2015/2366.

Consumatorul (adică, utilizatorul serviciilor de plată) trebuie să păstreze în siguranță elementele de securitate personalizate (PIN, parole, token-uri etc.) și să notifice de îndată pierderea, furtul, utilizarea neautorizată sau orice suspiciune de fraudă (inclusiv phishing sau clonare de identitate). În cazul unei operațiuni de plată neautorizate, banca și ceilalți prestatori de servicii de plată sunt obligați, conform art. 173 din lege, să ramburseze suma imediat, să readucă contul la situația anterioară (fără a debita dobânzi sau comisioane) și să asigure că data valutei nu este ulterioară datei debitării.

În conformitate cu art. 177 din lege, consumatorul nu suportă nicio consecință financiară, deci banca suportă INTEGRAL pierderea, mai ales atunci când operațiunea de plată neautorizată a avut loc după notificare sau banca nu a aplicat autentificarea strictă a clienților (strong customer authentication) ori vina aparține băncii sau angajaților săi și banca nu a pus la dispoziție mijloace gratuite și sigure de notificare. Banca nu are voie să refuze plata decât în mod cu totul excepțional. Chiar și în cazurile rare când i se permite refuzul, banca trebuie să probeze neglijența gravă a victimei sau participarea sa la fraudă. 

În altă ordine de idei, dacă, prin furt de identitate, v-ați trezit datori la bancă pentru că, aparent, v-ați fi îmrumutat la bancă, faceți urgent reclamație la bancă, ANPC și parchet. În cazul în care banca vă cere în continuare plata „datoriei”, inclusiv prin executare silită, contestați în justiție contractul, fie pe cale directă, fie prin contestație la executare, căci acel contract nu este un acord de voințe care să vă implice. Este un act juridic inexistent în ceea ce vă privește. Nu trebuie să probați voi că nu v-ați dat consimțământul – banca trebuie să probeze că semnatătura pusă de altcineva pe contract vă incumbă. 

De ce NU știți de existența acestei legi? Pentru că: 

- băncile și ceilalți prestatori de servicii de plată nu au interes să știți că există această obligație de despăgubire; presa legacy și influencerii din social media, plătiți regește de bănci, fac parte dintr-o conspirasției a tăcerii; 

- în bănci și în organigrama celorlalți prestatori de servicii de plată sunt instigatori, complici, favorizatori sau tăinuitori ai hackerilor, racheților și escrocilor online, iar dacă asta s-ar ști pe scară largă, lumea nu ar mai apela la depozite bancare și plăți online.

Gheorghe Piperea

loading...
PUTETI CITI SI...

Phishing, clonarea identității, fraude online și… despăgubiri de la bancă

Postat la: 25.04.2026 |

0

Oamenii rămân fără bani în bancă sau pe card pentru că li se fură identitatea bancară sau digitală. Pentru că sunt victime ale fraudelor online. Pentru că sistemele digitale, care ar trebui să fie sigure și eficiente, nu sunt. Pentru că persoane necunoscute sau algoritmi semnează contracte de credit pe numele victimei, fără ca victima să își fi dat în vreun fel acordul la contract.  

Hackerii, rakeții, escrocii online sunt, de cele mai multe ori, simpluți. Înșelătoria lor nu e operă de artă. Cu toate acestea, sofisticatele și costisitoarele sisteme digitale, cu gardieni algoritmici care ne chestionează pe noi ca să vadă dacă suntem... algoritmi, dacă suntem adulți, dacă nu cumva suntem spălători de bani, dacă nu cumva am uitat să ne actualizăm datele cu caracter personal o dată la 3 luni, sistemele astea digitale zic sunt ca o pojghiță de polei în fața lor, a hackerilor, racheților și escrocilor online. 

Nu vorbim de hackerii ruși, nord coreeni, iranieni, americani, chinezi... Ăia se ocupă eficient cu spargerea sistemelor digitale guvernamentale și cu furtul masiv de date cu caracter personal, utile corporațiilor – dictator și dictatorilor, pentru a ne modela și ghidona comportamentul. Nu, aici e vorba de sărăcuți intelectual, simpluți la vorbă și faptă, cu accent de pe la vecinii din est și nord – est, dar incredibil de eficienți. 

Chiar trebuie să știți că, dacă o plată sau o serie de plăți sunt efectuate ca urmare a furtului de indentitate sau a altor fraude, banca TREBUIE să vă despăgubească imediat. Nu numai banca trebuie să vă despăgubească, ci ori alt prestator de serviciil de plată, inclusiv poșta, paypal, moneygram, revolut etc.   Consumatorul, indus în eroare de un fraudator care se dă drept o bancă, are dreptul la rambursare integrală, plătită de prestatorul său de servicii de plată, cu condiția să sesizeze poliția fără întârziere nejustificată și să notifice prompt frauda. 

Mai mult chiar, prestatorii de servicii de comunicații electronice și platformele online pot răspunde solidar pentru omisiunea de a elimina conținutul de uzurpare de identitate frauduloasă care a facilitat frauda. Așadar, nu e vorba doar de bănci, ci de toți stâlpii pe care se susține digitalul – comercianții online, social media, telefonia, cloudul etc.  Acest regim juridic a fost instaurat de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care a transpus în legislația românească Directiva (UE) 2015/2366.

Consumatorul (adică, utilizatorul serviciilor de plată) trebuie să păstreze în siguranță elementele de securitate personalizate (PIN, parole, token-uri etc.) și să notifice de îndată pierderea, furtul, utilizarea neautorizată sau orice suspiciune de fraudă (inclusiv phishing sau clonare de identitate). În cazul unei operațiuni de plată neautorizate, banca și ceilalți prestatori de servicii de plată sunt obligați, conform art. 173 din lege, să ramburseze suma imediat, să readucă contul la situația anterioară (fără a debita dobânzi sau comisioane) și să asigure că data valutei nu este ulterioară datei debitării.

În conformitate cu art. 177 din lege, consumatorul nu suportă nicio consecință financiară, deci banca suportă INTEGRAL pierderea, mai ales atunci când operațiunea de plată neautorizată a avut loc după notificare sau banca nu a aplicat autentificarea strictă a clienților (strong customer authentication) ori vina aparține băncii sau angajaților săi și banca nu a pus la dispoziție mijloace gratuite și sigure de notificare. Banca nu are voie să refuze plata decât în mod cu totul excepțional. Chiar și în cazurile rare când i se permite refuzul, banca trebuie să probeze neglijența gravă a victimei sau participarea sa la fraudă. 

În altă ordine de idei, dacă, prin furt de identitate, v-ați trezit datori la bancă pentru că, aparent, v-ați fi îmrumutat la bancă, faceți urgent reclamație la bancă, ANPC și parchet. În cazul în care banca vă cere în continuare plata „datoriei”, inclusiv prin executare silită, contestați în justiție contractul, fie pe cale directă, fie prin contestație la executare, căci acel contract nu este un acord de voințe care să vă implice. Este un act juridic inexistent în ceea ce vă privește. Nu trebuie să probați voi că nu v-ați dat consimțământul – banca trebuie să probeze că semnatătura pusă de altcineva pe contract vă incumbă. 

De ce NU știți de existența acestei legi? Pentru că: 

- băncile și ceilalți prestatori de servicii de plată nu au interes să știți că există această obligație de despăgubire; presa legacy și influencerii din social media, plătiți regește de bănci, fac parte dintr-o conspirasției a tăcerii; 

- în bănci și în organigrama celorlalți prestatori de servicii de plată sunt instigatori, complici, favorizatori sau tăinuitori ai hackerilor, racheților și escrocilor online, iar dacă asta s-ar ști pe scară largă, lumea nu ar mai apela la depozite bancare și plăți online.

Gheorghe Piperea

albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE