Care este istoria Hamas, ce scopuri au militanţii organizaţiei şi cine-i sprijină

Postat la: 16.05.2021 |

Hamas, organizaţie implicată din nou în lupte violente cu Israelul, conduce Fâşia Gaza din 2007, dar istoria grupării este mai veche şi profund legată de eşecurile acordurilor dintre Israel şi palestinieni.

Hamas (acronimul în arabă pentru Mişcarea de Rezistenţă Islamică) este cea mai mare organizaţie islamistă palestiniană. Fondată în 1987, în timpul primei intifade palestiniene împotriva ocupării Cisiordaniei şi a Fâşiei Gaza de către Israel, Hamas s-a opus de la început eforturilor Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, entitatea fondată de Yasser Arafat, şi nu a recunoscut niciodată dreptul statului israelian de a exista. În 1993, când Arafat a încheiat pacea cu Israelul în contextul Acordurilor de la Oslo, punând capăt primei intifade, Hamas a condamnat mişcarea.

Iniţial o organizaţie strict militară, Hamas şi-a dezvoltat rapid o ramură care urmărit oferirea de diferite beneficii sociale palestinienilor, iar din 2005, când Israelul s-a retras din Gaza, a jucat un rol politic important. De atunci şi până la izbucnirea violenţelor curente din Fâşia Gaza, Hamasul şi Israelul s-au confruntat în trei războaie (2008/2009; 2012; 2014). Puternic afectată militar de fiecare dată în urma luptelor, organizaţia nu a fost lovită fatal niciodată. Majoritatea guvernelor occidentale, inclusiv Uniunea Europeană şi Statele Unite, au clasificat Hamasul drept o organizaţie teroristă. Norvegia şi Elveţia sunt, însă, două excepţii notabile de state care au păstrat o poziţie neutră şi au păstrat legăturile diplomatice cu Hamas.

Chiar dacă a fost fondată oficial în 1987, organizaţia a căpătat un rol proeminent după începerea procesului de pace dintre Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei la începutul anilor 1990. Atacată atât de Israel, cât şi de Autoritatea Palestiniană (principala entitate guvernamentală a palestinienilor), Hamas a descoperit o armă eficientă pentru a contracara procesul de pace: atacurile sinucigaşe. După ce în decembrie 1995, Israelul l-a asasinat pe principalul pirotehnist al organizaţiei, militanţii Hamas au răspuns cu un val de atacuri cu bombă în diferite autobuze la începutul anului următor, omorând aproape 60 de israelieni. Atacurile au jucat un rol crucial în oprirea procesului de pace de către partea israeliană şi în ajungerea la putere în 1996 a lui Benjamin Netanyahu, opozant al acordurilor de la Oslo.

După eşecul sumitului de la Camp David din 2000 şi începutul celei de-a două intifade, Hamas a început să aibă o putere tot mai relevantă în contextul militar şi politic din regiune. Corupţia Autorităţii Palestiniene, entitate dominată de partidul Fatah, a ajutat mult, Hamas organizând clinici şi şcoli pentru palestinieni abandonaţi de autoritatea guvernamentală. În martie şi aprilie 2004, liderul spiritual al Hamas, Sheikh Ahmed Yassin, şi succesorul acestuia, Abdul Aziz al-Rantissi, au fost asasinaţi de către atacurile Israel în Gaza. În noiembrie 2004, Yasser Arafat a murit, iar Mahmoud Abbas a devenit conducătorul Autorităţii Palestiniene. Hamas va câştiga alegerile legislative din 2006, iar din 2007 va deveni singura putere din Fâşia Gaza, după ce a reuşit să îndepărteze de la putere partidul Fatah a lui Abbas. De atunci, Cisiordania e controlată de Fatah, iar Gaza a rămas sub controlul Hamas.

Carta Hamas, documentul fundamental al organizaţiei, defineşte Palestina istorică - inclusiv Israelul contemporan - drept pământ islamic şi exclude orice acord de pace permanent cu Israelul. În 2017, Hamas a prezentat un nou document politic care mai relaxează unele poziţii şi foloseşte un limbaj mai atent. Fără să recunoască Israelul, Hamas a acceptat prin documentul din 2017 formarea unui stat palestinian temporar în Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est.

Documentul accentuează că lupta Hamas nu este purtată cu evreii ca atare, ci cu „ocupanţii zionişti". Guvernul israelian a catalogat declaraţia din 2017 a Hamas drept „o tentativă de a păcăli lumea". Principalul aliat şi sponsor al Hamas este Qatarul. De altfl, emirul qatarez Hamad bin Khalifa al-Thani a fost primul lider de stat care a vizitat guvernul Hamas în 2012. Până acum, conform DW, Qatarul a finanţat cu cel puţin 1,5 miliarde euro organizaţia din Fâşia Gaza.

Organizaţia este sprijinită şi de Turcia. În cadrul unor discuţii purtate chiar înainte de izbucnirea noului episod violent de lupte între Hamas şi Israel, preşedintele turc Recep Erdogan şi-a declarat sprijinul pentru Ismal Haniyeh, liderul Hamas. Pe lângă aceste două state, Iranul a furnizat de-a lungul timpului un număr important din armele care compun arsenalul Hamas, iar Teheranul a reiterat recent sprijinul acordat organizaţiei în lupta împotriva Israelului.