• Tweet

Când Vladimir Putin a trimis cel puţin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, preşedintele rus a transmis un mesaj: nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Occidentului prea curând, scrie, duminică, POLITICO.

Incursiunea rusă în spaţiul aerian al NATO urmează săptămânilor de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au avariat clădiri care găzduiau inclusiv delegaţiile UE şi britanice şi au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului. Departe de a fi gata să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, Putin şi-a legat supravieţuirea politică de un conflict latent cu Statele Unite şi aliaţii săi.

„Putin este preşedintele războiului", a declarat Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra. „Nu are niciun interes să-l încheie", consideră expertul. După ce s-a prezentat ca un lider de război, revenirea la statutul de preşedinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare. „Indiferent de condiţii, el nu poate renunţa la acest rol", explică Petrov.

Pe măsură ce atacul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se apropie de al patrulea an, liderul rus are probabil cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească ţara în câteva zile. Cu forţele ucrainene paralizate de lipsa armelor şi a oamenilor, Rusia a pătruns tot mai adânc în ţară. Dar progresul Moscovei a fost lent şi costisitor. Forţele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de pierderi, iar conflictul a afectat economia rusă, care riscă să intre în recesiune.

Şi totuşi, din punct de vedere politic, încheierea conflictului prezintă riscuri. Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media şi internetului i-ar permite probabil să vândă acordul de pace majorităţii ruşilor ca pe o victorie. Dar nu asta îl va preocupa pe preşedintele rus. Odată cu decimarea opoziţiei liberale din Rusia, un grup mic, dar vocal, de naţionalişti reprezintă acum cea mai mare ameninţare la adresa puterii sale, spune Petrov. Şi el le-a promis o victorie grandioasă, nu numai asupra Ucrainei, ci şi asupra a ceea ce Kremlinul numeşte „Occidentul colectiv".

„Există o dorinţă în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO", confirmă Aleksandr Baunov, fost diplomat rus, acum cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. „Pentru a arăta că NATO este inutilă", a explicat fostul diplomat la Deutsche Welle. De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, într-o întâlnire pe care preşedintele american a prezentat-o ca fiind un summit dedicat încheierii unui armistiţiu, Moscova şi-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiştilor militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, drone ruseşti au pătruns în repetate rânduri în spaţiul aerian polonez dinspre vecinul Belarus, survolând oraşe înainte de a se întoarce. În august, o dronă rusă s-a prăbuşit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varşovia. Potrivit Die Welt, cinci dintre dronele care au traversat Polonia se îndreptau direct către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35.

Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei (pe care Putin tocmai l-a decorat), a acuzat Finlanda că plănuieşte un atac, ameninţând că orice atac „ar putea duce la prăbuşirea statalităţii finlandeze - odată pentru totdeauna". Analiştii au remarcat că retorica articolului seamănă cu argumentele Kremlinului înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Moscova a început, de asemenea, să mute industriile vitale, inclusiv construcţiile navale, în estul ţării, departe de graniţa cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început să desfăşoare exerciţii militare la scară largă cu Belarus, chiar lângă graniţa cu Polonia. Exerciţiile sunt preconizate să se încheie marţi. „Indiferent de ceea ce va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va încheia acolo; ea va continua sub diferite forme. Inclusiv pe plan militar", spune Petrov.

Prin acţiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment către Trump şi liderii europeni care discută despre acordarea de garanţii de securitate pentru Kiev după un potenţial acord de pace, arată Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia. „Putin a arătat că poate ataca astăzi ţările NATO şi că acestea nu dispun de sisteme de apărare", a spus el. Semnalele contradictorii ale lui Trump cu privire la angajamentul său faţă de NATO şi refuzul său de a respecta propriile termene limită în ceea ce priveşte impunerea de sancţiuni Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa basma curată.

Pentru preşedintele rus, „este acum sau niciodată", a adăugat Baunov. Incursiuni precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianţei militare occidentale faţă de apărarea colectivă, prin mici ofensive care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Speranţa, subliniază Baunov, este de a arăta că alianţa militară este un tigru fără dinţi. Până în prezent, reacţia de la Washington a alimentat aceste temeri, notează POLITICO. Joi, Trump a repetat argumentele Moscovei, spunând reporterilor că incursiunea dronelor ruse în Polonia este posibil să fi fost o „eroare".

Kremlinul a respins, la rândul său, acuzaţiile că dronele ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu au existat planuri de a ataca instalaţii" în Polonia. Belarusul, care a servit drept rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea s-ar putea să fi fost rezultatul unui accident datorat „bruiajului electronic". „Este tipic pentru Putin să provoace şi să testeze", atrage atenţia Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate şi ca fiind deliberate, şi ca fiind accidentale", punctează Rogov.