• Tweet

Atât Christine Lagarde, cât și Ursula vond der Leyen, își intensifică propaganda pentru „mobilizarea” depozitelor populației din bănci – e vorba de 10 mii de miliarde de euro, după estimările lor. 

Găselnița la îndemână este acum inteligența artificială. 

Aici ar trebui ca mătușile, buncii și uncheșii europeni să își plaseze economiile de o viață, pentru a le pune la treabă și pentru a face din UE o mare putere în domeniul inteligenței artificiale. 

Numai că, pentru ca cele 10 trilioane de euro să poată fi plasate în piața de capital europeană trebuie să existe o piață de capital corespunzătoare ca marime. 

În Europa nu există așa ceva... 

În orice caz, nu pentru companiile europene care „produc” inteligență artificială. Ca mărime și depozit de idei și resurse umane, sunt cvasi-inexistente. 

Singura piață de capital a lumii suficient de mare pentru a absorbi părți din acest munte de bănet european este cea americană. 

În iunie 2026, Elon Musk a listat SpaceX pe Nasdaq – a fost cea mai mare listare la bursă de până acum. Cu o evaluare la data listării de 1,77 trilioane de dolari, capitalizarea bursieră a crescut imediat la 2 trilioane. Listarea a atras cca 75 de miliarde de dolari (posibil, 86 de miliarde, prin opțiunea greenshoe). Entuziasmul investițional a fost relativ justificat: SpaceX conține, totuși, nu numai lansări de rachete, ci și producție de rachete, întregul sistem de sateliți Starlink, precum și inteligența artificial a X (mai cunoscută sub numele de grok). 

La zi sunt, însă, alte două listări de asemenea anvergură, ambele centrate pe inteligența artficială: OpenAI (o fundație care, ilegitim, s-a transformat între timp în companie listabilă) și Anthropic. Ambele țintesc capitalizări bursiere de câte 2 trilioane de dolari. 

Pentru moment, OpenAI a amânat pentru la anul listarea. Cică șefii OpenAI se tem că AI ar putea ucide omenirea și, de aceea, se impune o încetinire sau chiar o pauză ... 

Motivele reale sunt: (i) inteligența artificială nu a întâlnit așteptările economice; (ii) OpenAI s-a îndatorat masiv pentru a-și procura „fermele” de AI, adică, marile centre de baze de date (care sunt enorme consumatoare de energie și de apă), precum și tot felul de alte resurse, cum ar fi cipurile (banalele cipuri care se produc din ce în ce mai concentrat, de către chinezi, taiwanezi și Nvidia**). 

Anthropic, în schimb, merge mai departe cu listarea, programată pentru luna octombrie, adică peste mai puțin de o lună. 

Paradoxul paradoxurilor este că, atât OpenAI, cât și Anthropic (prin patronii lor), precum și Elon Musk, dau avertismente sumbre despre pericolul inteligenței artificiale la adresa speciei umane. 

Cu grade diferite de certitudine, cei trei spun că ar trebui să se încetinească sau chiar să se oprească producția de inteligență artificială, căci s-ar putea ajunge la extincția speciei umane. Inteligența artificială ar putea deveni atât de deșteaptă și de independentă de creatorii ei încât ar putea ajunge la concluzia că omul o deranjează și, deci, ar putea trece la eliminarea omului din calea sa. 

Când vine din partea lui Sam Altman, avertismentul este, de fapt, o scuză pentru eșecul afacerii OpenAI. Listarea OpenAI nu se amână pentru că l-a apucat pe Altman iubirea de omenire, ci pentru că listarea ar distruge afacerea cu inteligența artificială și așa dificil de continuat, pe motiv de ineficiență economică și concurență acerbă a chinezilor. 

În schimb, când vine de la Anthropic, avertismentul este, de fapt, o metodă de PR: produsul nostru e atât de bun încât sperie filosofii și politicienii, deopotrivă. Deci, puneți mâna și investiți în produsul nostru. Dacă sunteți matușe, bunici sau uncheși europeni, nu investiți în proiectele lui Lagarde și ale lui von der Leyen, căci sunt nașpa, aruncați-vă economiile de o viață în gaura neagră a inteligenței artificiale americane, deținută privat, dar susținută de statul american cu fluvii de bani. Ca să atragă progresiștii, Anthropic a mai făcut o operațiune de PR: în februarie 2026 i s-a opus de fațadă lui Trump, în chestiunea utilizării sculelor sale AI în războiul din Iran. 

Desigur, nu exclud ipoteza celor trei – AI ar putea, teoretic, să comită actul de rebeliune pe care îl vedem descris în seria Terminator, precum și în romanele lui Frank Herbert, din marea epopee politico-psiholigico-SF Dune. Inteligența artificială ar putea distruge omenirea sau ar putea să o transforme pentru o mie de ani în sclav. 

Mie, însă, mai imediate și mai concrete mi se par alte 5 pericole, de care chiar trebuie să ne păzim: 

(i) cu inteligența artificială, controlul și supunerea omului simplu vor fi floare la ureche; închisoarea digitală va fi atât de apropiată de perfecțiune încât oamenii nici nu vor realiza că sunt pușcăriași și nici nu vor ști pe cine să deteste pentru că sunt niște peruși care nu mai știu să zboare de la atâta zăbavă în colivia digitală***; drepturile și libertățile, alegerile, dizidența, diversitatea, culoarea, toate vor fi fost neutralizate și chiar aneantizate cu ajutorul acestei scule numită inteligență artificială; omul va regresa cognitiv și valoric, deci de aici ar putea să îi vină pieirea apocaliptică; 

(ii) inteligența artificială este o armă de distrugere în masă, aflată acum la dispoziția statelor, democratice sau nu, precum și la dispoziția teroriștilor și a dușmanilor umanității democratice; inteligența artificială utilizată ca sculă de gestiune și control ale infrastructurii strategice, ale sistemelor de apărare, ale comunicațiilor, ale transporturilor, ale spitalelor, ale băncilor și companiilor de asigurări, ale educației, așe justiției și ale legiferării, poate fi virusată, clonată, întoarsă contra „proprietarului” sau poate fi atacată de inteligența artificială a statelor rivale sau ostile, rezultând un război al tuturor contra tuturor și starea cea mai deplorabilă a lumii, aceea în care omul devine lup pentru om; inteligența artificială nu este armă nucleară, chimică sau biologică, este mai mult, este mai rău, este Leviathanul; 

(iii) costurile și consumul de energie și de apă presupuse de „dezvoltarea” AI sunt nu doar prea mari pentru rezultatele prea mici de până acum: sunt insuportabile pentru lume, pe termen lung; deja energia electrică este hiper-scumpită de foamea permanent în creștere a centrelor de baze de date unde este găzduită AI, iar apa este și scumpă și puțină, printre altele din cauza setei din aceste centre; lumea pierde prea mult, pur și simplu, din prosternarea la picioarele acestui „zeu” tehnologic; 

(iv) nemernicia supremă este că OpenAI, Anthropic și alți producători de AI distrug cărți, demolează bilblioteci și golesc anticariate, înghițind o mare parte din sufletul, cunoașterea și știința umanității, toate acestea fiind „depozitate” în acele cărți; nu e teoria conspirației, nu e exagerare; Biblioteca din Alexandria s-a pierdut prin incendiere – Biblioteca Pământului se pierde prin „scanarea distructivă” practicată de fermierii de AI pentru a-și „învăța” recolta cum să ne transforme pe noi în recolte și, ulterior, să ne trimită înapoi, în peșterile preistorice; 

(v) odată ce marile puteri s-au lansat în cursa înarmării cu AI, vine un nou război rece, mult mai puțin pașnic decât cel anterior; Trump spune că, dacă se încetinește dezvoltarea AI în SUA, China va merge mai departe în ritm mult mai rapid și mult mai periculos. 

Gheorghe Piperea

PS1: nu confundați revolta luddiților de acum 250 de ani cu analiza de mai sus; nu comparați trenul sau mașina cu AI; lucrurile sunt incomparabile; AI este un risc pentru umanitate comparabil doar cu ceea de au pățit oamenii de Neanderthal când s-au întâlnit cu homo sapiens; și nu vă luați după utopia lui Musk, care spune că AI va fi atât de bună încât peste 5 ani oamenii nu vor mai munci, dar vor primi toți o gramadă de bani (tot el a spus că peste 10 ani nu va mai fi nevoie de bani, căci nu va mai fi nimic de cumpărat...); de fapt, ceea ce face AI cel mai periculos este să ne prostească, să ne facă leneși, să ne pierdem sensul vieții și motivația de a trăi. De aici ar putea veni acel risc de pieire de care vorbesc profeții AI...

PS2: Într-un loop financiar care ar putea duce la pieirea acestui model de business, OpenAI se împrumută de la Nvidia cu sute de miliarde de dolari pentru a cumpăra de la Nvidia cipuri - dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs; cam așa a picat și piața financiară bancară în anul 2008...