Lista miniștrilor care își ascund CV-ul. Situația e și mai gravă în Parlament: 100 de aleși nu și l-au publicat

Postat la: 15.01.2026 |

CV-urile a circa 100 de parlamentari lipsesc de pe site-ul Legislativului, iar pe pagina Guvernului condus de Ilie Bolojan mai mulți membri ai Cabinetului nu au publicate toate documentele - fie CV-ul, fie declarația de avere sau cea de interese. În unele cazuri, informațiile sunt disponibile pe paginile ministerelor sau pe site-ul Parlamentului; în altele, lipsesc complet.

În Parlament, toți deputații și senatorii au depus declarațiile de avere, însă nu toate aceste documente au fost actualizate recent: unele nu au suferit modificări de la începutul anului trecut, exemplifică situația senatorului UDMR Levente Novak. În privința CV-urilor, deficitul este mai vizibil: aproximativ 100 de aleși nu au publicat parcursul profesional pe site-ul Legislativului, dintre care 82 sunt deputați și 18 senatori.

Distribuția absențelor arată concentrarea problemelor în anumite grupuri politice. Cea mai numerosă pondere o are AUR, cu 21 de deputați fără CV publicat, urmat de PSD, cu 20 de deputați. La grupurile POT și SOS situația a rămas neschimbată în ultimele luni. În total, mai puțin de 20 de aleși au actualizat recent aceste informații, iar printre cei care nu au publicat niciun document se numără și doi parlamentari aleși în noiembrie și decembrie: Oana Matache (PSD), înlocuitoare a fostului premier Marcel Ciolacu din 23 decembrie, și Florin Mircea (PSD), care și-a început mandatul pe 10 noiembrie, după demisia lui Vasilică Priceputu.

Există, de asemenea, cazuri de parlamentari "afiliați" - foști membri ai formațiunilor suveraniste intrați recent în PSD - care nu și-au pus CV-ul la dispoziție online: printre aceștia figurează Cosmin Andrei, Dorin Popa şi Ecaterina Szoke. De menționat că și ministrul Justiției, Radu Marinescu, apare în lista deputaților PSD fără CV pe site-ul Legislativului, dar documentele sale (CV, declarație de avere și declarație de interese) sunt publicate pe pagina Guvernului.

La PNL, doar cinci deputați și-au pus CV-ul la vedere pe pagina Parlamentului, în timp ce lista celor care încă lipsesc este completată de Andreea Firuța Neacșu, fostă membră AUR. La Senat, deficitul este și mai pronunțat în anumite grupuri: în PACE - Întâi România, 11 din cei 12 membri nu au publicat CV-ul, iar în rândul neafiliaților doi dintre cei patru senatori se află în aceeași situație.

Problemele de transparență se regăsesc și pe site-ul Guvernului, unde unii miniștri au pagini incomplete. Vicepremierul Oana Gheorghiu are pe pagina dedicată doar CV-ul; declarația sa de avere a fost făcută publică anterior, în contextul preluării unei funcții în cadrul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate. La ministerul Apărării, CV-ul ministrului Radu Miruță nu figurează pe pagina Guvernului, deși este disponibil pe site-ul Parlamentului, în calitate de deputat USR.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, are pe pagina Guvernului publicate doar declarațiile de avere și de interese; ultima declarație de avere postată pe site-ul Ministerului Finanțelor datează din 2021, dintr-un mandat anterior, iar CV-ul său este găzduit pe pagina Parlamentului, fără însă a include acolo declarația de avere. În același registru, la Ministerul Afacerilor Externe pagina dedicată Oanei Țoiu conține declarațiile de avere și de interese, dar nu și CV-ul.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a pus la dispoziție declarația de avere și declarația de interese pe pagina Guvernului, dar nu și CV-ul; toate documentele se regăsesc, însă, în mod complet pe pagina Parlamentului, unde figurează ca deputat PSD și fost președinte al Camerei Deputaților.

Pe scurt, datele centralizate arată o imagine fragmentată: obligația legală de transparență există, dar punerea ei în practică este inegală, iar informațiile despre aleși și membri ai Guvernului se găsesc presărate între site-urile instituțiilor, cu numeroase goluri. Lipsa CV-urilor pentru aproximativ 100 de parlamentari și absențele documentelor pe paginile oficiale guvernamentale semnalează o discrepanță între cerințele formale și implementarea lor practică.