• Tweet

Curtea Constituțională a României este așteptată să decidă luni asupra contestațiilor formulate împotriva noii Legi a integrității, un act normativ cu miză majoră inclusiv pentru fondurile europene din PNRR. Judecătorii se pronunță într-un climat tensionat, după informațiile privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu.

Nicușor Dan contestă două prevederi ale noii legi

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu prevederea care extinde obligația privind declarațiile de avere inclusiv asupra partenerilor de viață ai demnitarilor.

Șeful statului critică formularea referitoare la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", argumentând că legea nu oferă repere suficient de clare pentru a stabili când o relație intră sub incidența acestei obligații.

"Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei", argumentează președintele.

Partenera lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, își făcuse publice declarațiile de avere și de interese înainte ca noua lege să treacă de Parlament.

O altă prevedere contestată de șeful statului este cea care poate avea consecințe asupra liderului USR și primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în cazul căruia există o decizie definitivă de incompatibilitate.

USR și PNL au mers împreună la Curtea Constituțională

Separat de demersul președintelui, 27 de senatori USR și PNL au contestat noua Lege a integrității. În centrul sesizării se află două amendamente care au generat controverse încă din perioada dezbaterilor parlamentare.

USR susține că demersul urmărește obținerea garanției că noua lege privind Agenția Națională de Integritate respectă Constituția, astfel încât Comisia Europeană să poată considera îndeplinit corespunzător jalonul aferent din PNRR.

"Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR împotriva lui Dominic Fritz şi Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan.

Într-o democraţie nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă obiecţia de neconstituţionalitate va fi admisă de CCR, avem şansa să salvăm Legea ANI şi jalonul PNRR", afirma Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR.

„Amendamentul Fritz", una dintre marile mize

Prima prevedere aflată sub lupa Curții vizează aleșii pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Potrivit textului adoptat de Parlament, aleșii aflați în această situație ar urma să-și piardă funcția sau mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii invocă Articolul 15 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, excepția fiind legea penală sau contravențională mai favorabilă. În opinia lor, noua reglementare ar introduce o sancțiune suplimentară pentru situații juridice încheiate sub legislația anterioară.

Prevederea a fost asociată politic cu situația lui Dominic Fritz, motiv pentru care a fost denumită „Amendamentul Fritz", deși efectele sale s-ar putea răsfrânge și asupra altor aleși locali aflați în cazuri similare.

„Amendamentul Grădinaru" și averile partenerilor demnitarilor

A doua mare dispută privește extinderea declarațiilor de avere și de interese asupra persoanelor aflate în „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi" cu demnitarii.

Criticii prevederii susțin că formularea nu stabilește criterii clare, precum durata relației, conviețuirea sau existența unei gospodării comune. În consecință, persoanele vizate ar trebui să stabilească singure dacă intră sau nu sub incidența legii.

Contestatarii mai argumentează că publicarea averii unei persoane care nu ocupă o funcție publică ar putea reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor CJUE și CEDO.

Forma adoptată este considerată de contestatari un „viciu agravat" în raport cu Decizia CCR 297/2025, întrucât ar institui răspunderea unei persoane terțe pentru o obligație pe care aceasta nu și-a asumat-o. Din punct de vedere politic, amendamentul a fost asociat cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

771 de milioane de euro și termenul-limită din 31 august

Verdictul CCR are și o miză financiară importantă. Legea integrității reprezintă un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență și trebuie să fie promulgată până la 31 august.

Social-democrații acuză USR și PNL că, prin atacarea actului normativ la Curtea Constituțională, pun în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii.

De cealaltă parte, contestatarii susțin că un jalon privind integritatea nu poate fi îndeplinit printr-o lege care ar încălca Constituția și că eventualele vicii ale actului normativ ar putea crea oricum probleme în relația cu Comisia Europeană.

Săptămâna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, declara că așteaptă verdictul CCR asupra aspectelor semnalate de PNL, USR și președintele României. În cazul în care Curtea va impune modificarea legii, acestea trebuie făcute până la termenul de 31 august, pentru a evita riscul pierderii fondurilor europene.

Avertismente privind angajamentele internaționale ale României

Controversa vine după ce, în mai 2025, Curtea Constituțională a limitat caracterul public al informațiilor referitoare la familie cuprinse în declarațiile de avere.

Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție au avertizat că diminuarea transparenței în privința averilor ar putea crea probleme în raport cu angajamentele asumate de România față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul Raportului privind Statul de Drept.

Întâlnirea care a amplificat tensiunile înaintea verdictului

Peste disputa juridică s-a suprapus o nouă controversă: o întâlnire neanunțată oficial între premierul și liderul PNL, Ilie Bolojan, și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Întâlnirea a avut loc în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudea.

Simina Tănăsescu a respins "ferm şi categoric" orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.

Explicația nu a închis însă controversa. Președinții curților de apel din România au cerut clarificarea informațiilor privind întâlnirea și au atras atenția asupra faptului că lipsa de transparență în cazul unor asemenea întrevederi este "profund inadecvată standardelor" pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.

Mesaje similare au venit duminică seară din partea președinților tribunalelor și judecătoriilor din România, precum și a reprezentanților CSM.